loader
Foto

„Pastila de artă”: Început de decembrie cu tablourile lui Theodor Pallady, la TVR Cultural

Între 4 și 10 decembrie, TVR Cultural le aduce telespectatorilor picturile „Interior de atelier cu femeie în alb” și „Femeie în roz la malul mării” (Gheorghe Petrașcu), icoana „Sf. Nicolae cu scene din viața sa” (sf. sec. XIV-înc. sec. XV), „Studiu de nud”, „Flori la fereastră - Place Dauphine” și „Toujours de Baudelaire” (Theodor Pallady).

 

Un text de Ileana Ploscaru Panait, producătoarea emisiunii „Pastila de artă”

Gheorghe Petraşcu (1872 - 1949) - „Interior de atelier cu femeie în alb”, 1931, ulei pe pânză

  • Luni, 4 decembrie, ora 11:55
  • Operă prezentată de Cosmin Ungureanu - istoric de artă și muzeograf MNAR

În evoluția picturii românești, pictorul Gheorghe Petrașcu ocupă un loc privilegiat. Colorist și desenator de excepție, el este o punte între realism și modernism. Pictura să captivează prin densitatea aproape sculpturală a pastei groase, dense, suprapuse volumetric, dar strălucitoare și prețioasă ca o distinsă miniatură.

Pictorul reușește să individualizeze cu măiestrie obiectele, modelele, peisajele - într-un cuvânt - motivele sale predilecte. „Interior de atelier cu femeie în alb”, pictat în 1931, reprezintă, fără îndoială, casa – atelier de la Târgoviște, unde, în liniștea patriarhală a universului său, nu putea fi deranjat decât de prezența soției, Coana Lucreția, modelul său favorit.

Tabloul, de o formă aproape pătrată, evocă motive paralele: studiu de figură umană, natură statică personalizată, prin scenografia atelierului, iar tabloul din tablou este reprezentat de colțul de peisaj din dreapta lucrării, care invită la o evadare în aer liber.

***

Gheorghe Petraşcu (1872 - 1949) - „Femeie în roz la malul mării”, 1930, ulei pe pânză

  • Marți, 5 decembrie, orele 11:55 și 1:50
  • Operă prezentată de Ileana Ploscaru Panait, artist plastic și realizatoare TV

Dovedind vădite înclinații pentru pictură și desen, Gheorghe Petrașcu urmează Școala de Belle Arte din București, sub îndrumarea lui G. D. Mirea. Activitatea sa artistică și de fondator al mai multor grupări artistice este remarcabilă. Gheorghe Petrașcu rămâne în istorie ca primul pictor – academician, fiind ales ca membru al Academiei Române în 1936.

Precum pictorii impresioniști, Petrașcu este fascinat de peisaj, de vibrația continuă a luminii, de volumele și culorile vii ale naturii, dar ce îl deosebește de aceștia este construcția riguroasă și stabilă a imaginii, așa încât peisajul devine un simplu pretext.

Aerul, soarele, nisipul, personajul uman sunt tot atâtea motivații pentru interferențele cromatice ale acestui tablou. În infinitul orizontului, tabloul de mici dimensiuni capătă o neașteptată monumentalitate. În contrapunct, scena este una aproape domestică: o femeie singură și melancolică, plimbându-se pe malul mării, la orele amiezii.

Grav și senzual, maiestuos și perfect familiar, acest tablou ocupă un loc aparte în creația lui Gheorghe Petrașcu, prin vibrația emotivă și subtilitatea culorii.

***

„Sf. Nicolae cu scene din viaţa sa’’, icoană realizată la sfârşitul sec. XIV – începutul sec. XV, tempera pe lemn / 105 x 57 cm

  • Miercuri, 6 decembrie, ora 11:55
  • Icoană prezentată de preotul paroh Vasile Gavrilă, de la Biserica Sf. Nicolae – Paraclis Universitar
  • Icoană din colecţia Muzeului Bizatin din Kastoria, Grecia

În centrul compoziţiei este reprezentat Sf. Nicolae ca figură întreagă, binecuvântând cu mâna dreaptă, în cea stângă ţinând o Evanghelie închisă, ferecată cu pietre preţioase. Figura centrală a Sfântului este înconjurată de scene din viaţa sa: naşterea, botezul, copilul condus la sala de învăţătură, hirotonirea ca diacon, hirotonirea ca episcop, Sfântul se înfăţişează în faţa împăratului, istoria celor trei fecioare, Sfântul taie copacul din Plakoma, Sfântul salvează un vapor pe mare, moartea, împăratul îi interoghează pe cei trei generali şi trimite daruri Sfântului, mântuirea celor trei cântăreţi, cei trei generali în închisoare, Sfântul este hirotonit diacon.

***

Theodor Pallady (1871 - 1956) - „Studiu de nud”, 1891, tuș și laviu pe hârtie ocru

  • Joi, 7 decembrie, orele 11:55, 17:50 şi 1:45
  • Operă prezentată de Cosmin Ungureanu, istoric de artă și muzeograf MNAR

Direcția pe care viața lui Theodor Pallady se îndreptase la început nu anunță cariera sa artistică ulterioară. Pictura era pasiunea sa, deși studia ingineria la Școala Politehnică din Dresda, în perioada 1887 – 1889. Lecțiile de desen și pictură, urmate în paralel sub îndrumarea lui Erwin Oehme, au scos la iveală un talent deosebit, ce se cerea desăvârșit, astfel încât, la sfatul profesorului său, tânărul artist se îndreaptă spre Paris.

Aici, a intrat în sfera de influență a unor artiști renumiți, precum Gustave Moreau, în atelierul căruia îl găsim în 1892, sau Puvis de Chavanne, avându-i ca parteneri pe Henri Matisse, Georges Rouault și Albert Marquet. Theodor Pallady învață, de la maestrul său, Puvis de Chavanne, rafinamentul desenului și strălucirea cromatică. Acestei perioade îi aparține „Studiul de nud” (1891), un desăvârșit desen în tuș și laviu pe hârtie ocru, care înfățișează un model feminin șezând într-o poză de atelier.

Finețea liniei, modelajul senzitiv al culorii calde de baiț, firescul posturii și al emoțiilor pe care le degajă, schițele anatomice miniaturale de pe marginea foii de hârtie, precum și notațiile grafologice - ceea ce denotă o bună cunoaștere a istoriei schiței de atelier din Renaștere.

Acest desen, extras dintr-un caiet de schițe, ce face parte din colecția Cabinetului de Desene și Gravuri al Muzeului Național de Artă al României, indică stadiul de început al tânărului Pallady, cel care va ocupa, ulterior, un loc special în istoria artei românești moderne.

***

Theodor Pallady (1871 - 1956) - „Flori la fereastră – Place Dauphine”, 1925 - 1939, ulei pe pânză

  • Vineri, 8 decembrie, orele 11:55 şi 17:50
  • Operă prezentată de Cosmin Ungureanu, istoric de artă și muzeograf MNAR

Începutul șederii la Paris i-a marcat definitiv viața și cariera artistică lui Theodor Pallady. Întâlnirea cu Matisse, de care l-a legat o statornică prietenie, cu Rouault, Marquet, Puvis de Chavanne, Moreau i-au direcționat, fără îndoială, opțiunile ulterioare. Se întoarce la București în 1904. Expune la Saloanele Oficiale sau la Ateneul Român, dar și la Bienala de la Veneția (1924, 1940, 1942).

Legătura cu Parisul se continuă până în anii ’40: deține un atelier în Place Dauphine, care a devenit, în scurt timp, una din temele picturii sale. „Flori la fereastră – Place Dauphine”, un ulei pe pânză pictat în perioada 1925 - 1939, creionează perfect personalitatea artistică a lui Theodor Pallady, așa cum este el îndeobște cunoscut astăzi de public.

Liric și foarte personal, cu o arhitectură a imaginii care demonstrează, din spatele trăirii artistice, o logică fără cusur a unei compoziții bine dozate. Imaginea rezultată este un tablou în tablou, care însumează, în plan apropiat, una dintre cele mai personale scenografii ale naturilor statice – vas cu flori și jurnal – iar, în planul doi, o vedere aeriană de la fereastra atelierului, ce se deschide spre Piața Dauphine și panorama Parisului.

Prin virtuțile picturale, Pallady a reușit să evite aerul saturat al unei imagini siropos – sentimentale. Impresia cu care vizitatorul pleacă din sala de expoziție este una extrem de emoționantă, ca și cum ar fi avut loc o întâlnire directă cu spiritul artistului, prezent subtil în fiecare detaliu al tabloului, în fiecare atingere de penel.

***

Theodor Pallady (1871 - 1956) - „Toujours du Baudelaire”, 1939 - 1940, ulei pe pânză

  • Sâmbătă, 9 decembrie, orele 21:45 şi 6:10
  • Operă prezentată de Cosmin Ungureanu, istoric de artă și muzeograf MNAR.

Putem afirma că Theodor Pallady este un clasic, dar numai în acceptul alegerii temelor. În afară de studiul din atelier, de naturi statice și peisaje, el este profund îndrăgostit de modelul feminin, care ocupă, în creația sa, un loc de excelență.

De altfel, este binecunoscut faptul că, dincolo de aerul său șarmant, Theodor Pallady era un înzestrat observator al reacțiilor și trăirilor intime ce rezultau dintr-o banală poză de atelier. Sensibilitatea și profunzimea erau controlate de dicteul spiritual care au făcut din artist un fin intelectual, explorator conștient al unor universuri extrem de fluide și rafinate, încărcate de semnificații ce transced aparența tangibilă.

O astfel de vibrantă emoție subtilă observăm și în cazul tabloului „Toujours du Baudelaire”, un ulei pe pânză, pictat în 1939 – 1940. Nu știm dacă în această lucrare, care prezintă două nuduri feminine în interior, este portretizată și Yvonne Cousin, muza sa pariziană.

Atât ea, cât și celelalte modele care i-au pozat au fost, fără îndoială, selectate pentru a transmite nu atât o tensiune a goliciunii corporale, cât pentru a îngemăna cât mai elocvent adoratia artistului pentru eternul feminin, perfecțiunea formelor și elevatia intelectuală a spiritului. Acestea sunt exprimate într-o arhitectură simplă a compoziției, rezultată din logică și armonia proporțiilor, o gamă cromatică ce alternează griurile colorate și culorile strălucitoare, într-o picturalitate sobră și transparență.

 

Foto: Fragment din tabloul „Flori la fereastră” (Th. Pallady). Sursă: MNAR

 
Stop violenței în școli!

Stop violenței în școli!

publicat: duminică, 16 iunie 2024

Luni, 17 iunie, de la ora 13:00,  revedeți o ediție a emisiunii „Oamenii și legea” despre violența școlară. Invitat: Lavrin Covaci, avocat.

Cultura antică în Egipt: Museion și Serapeum | VIDEO

Cultura antică în Egipt: Museion și Serapeum | VIDEO

publicat: sâmbătă, 15 iunie 2024

Jumătatea lunii iunie nu înseamnă încă vacanță, așadar lecțiile „Teleenciclopediei" sunt o întâlnire potrivită cu istoria, arta ori zoologia. O ...

Acad. Leonida Gherasim, la „Portret de excelență”: Când intri în profesiunea medicală, ai o responsabilitate față de omul bolnav, apoi o responsabilitate față de tine și ai responsabilitatea față de societate

Sâmbătă, 15 iunie, de la ora 16.00, la „Portret de excelență”, Mihaela Olaru îl are ca invitat pe acad. Leonida Gherasim.

 

#TVRedu