loader
Foto

Poveștile din tablourile lui Eustațiu Stoenescu, la „Pastila de artă”, în cea de-a doua săptămână din decembrie

Între 11 și 15 decembrie, la „Pastila de artă”, telespectatorii TVR Cultural au putut afla mai multe despre tablourile „Colivia” și „Piața San Marco pe ploaie” (Eustațiu Stoenescu), „Bizantină” (Olga Greceanu), sculpturile „Himera apei”, „Himera pământului” și „Adormirea Maicii Domnului„ sau „Madona Stolojan” (Dimitrie Paciurea).

 

Un text de Ileana Ploscaru Panait, realizatoarea emisiunii „Pastila de artă”

„Colivia”, 1937, ulei pe pânză - Eustaţiu Stoenescu (1884 - 1957)

  • Luni, 11 decembrie, ora 11:55 şi vineri, 15 decembrie, ora 01:55
  • Operă prezentată de Cosmin Ungureanu, istoric de artă și muzeograf MNAR

Eustaţiu Stoenescu face parte din pleiada de pictori români din prima jumătate a secolului XX. Născut în 1884, la Craiova, într-o familie înstărită, tânărul își descoperă de timpuriu afinitatea pentru pictură. Hotărârea de se perfecționa în domeniul artistic o ia după vizitarea, în 1897, a expoziției retrospective Nicolae Grigorescu, deschisă la București. Influența maestrului se va face simțită în opera timpurie a lui Eustațiu Stoenescu.

A urmat cursurile Academiei Julian și ale Școlii Naționale de Arte Frumoase din Paris cu J.P. Laurens, vizitând în același timp și marile muzee sau atelierele unor confrați de breaslă. Își definește un stil personal care avea să-l poziționeze, în opinia criticii, drept „cel mai mare portretist european al timpului său, fost pictor al Curții Regale a lui Carol al II-lea și unul dintre puținii artiști români cotați la bursa internațională”.

După Al Doilea Război Mondial, a intrat într-un con de umbră, iar, după moartea sa, survenită în 1957, a fost aproape uitat. Stoenescu a pictat cu virtuozitate portrete, scene de gen, peisaje, naturi moarte, remarcabile prin subtilitatea tonurilor gri și prin tușa alertă și foarte expresivă.

A călătorit mult în Europa, iar „Colivia”, pictată în 1937, este dovada trecerii lui prin spațiul italian.

***

„Himera apei” şi „Himera pământului”, 1926 – 1927, bronz - Dimitrie Paciurea (1873 - 1932)

  • Marți, 12 decembrie, orele 11:55 şi 23:50
  • Sculpturi prezentate de Cosmin Ungureanu , istoric de artă și muzeograf MNAR

Dimitrie Paciurea este unul dintre cei mai importanți sculptori ai artei românești moderne, pe nedrept trecut într-un con de umbră. La Muzeul Național de Artă al României se păstrează o parte semnificativă a creației sale. Sala „Paciurea” cuprinde, printre alte lucrări de excepție, câteva dintre „Himerele” cu care a marcat momentul întruchipării fantasticului și mitologiei populare într-o versiune profund personală, de o mare originalitate în arta sculpturii.

„Himera apei” și „Himera pământului” fac parte din ciclul dedicat elementelor naturii. Filosofic și structural, Paciurea era fascinat de maniera impresionistă. Poate că, tocmai de aceea, figurativul fantastic al sculpturilor sale, mai ales al celor de mici dimensiuni, poartă o amprentă atât de picturală și expresivă, urmărind efecte optice în care lumina să reliefeze forma într-un mod surprinzător și dinamic.

Pornind de la realismul subiectiv al impresionismului, Dimitrie Paciurea evoluează către un realism magic, transfigurând realitatea. „Himerele” create de el, printre care și cele prezentate în acest episod, sunt un exemplu în acest sens. De la simbolul unei realități lăuntrice, himera devine un simbolul al universului.

***

„Piaţa San Marco pe ploaie”, 1938, ulei pe carton - Eustaţiu Stoenescu (1884 - 1957)

  • Miercuri, 13 decembrie, orele 11:55 și 23:45
  • Operă prezentată de Cosmin Ungureanu, istoric de artă și muzeograf MNAR

Eustaţiu Stoenescu debutează simultan, în 1905, la Paris și la Craiova. Activitatea sa expozițională se manifestă atât în Franța, la Paris, în cadrul Salonului oficial, organizat de Société des Artistes Français, cât și la Craiova, în cadrul Societății Artistice „Theodor Aman".

După 25 de ani, participă la expoziția de la galeria Durand Ruel din New York. Acesta a fost cel mai important moment al carierei sale, pentru care pictează special o lucrare. Călătoriile italiene îl poartă la Veneția, orașul-lagună care i-a atras dintotdeauna pe artiști. Ce alt simbol mai potrivit putea alege Eustațiu Stoenescu pentru a materializa inefabilul Veneției, decât Piața San Marco, într-o zi ploioasă?

Pictat în ulei, tabloul este dovada unei îndemânări artistice remarcabile și a unei la fel de mari sensibilități față de miturile locului. Pictura nu depășește cadrul neutru al observației distante, neutre, dar exprimată cu o așa virtuozitate, încât l-a singularizat pe Eustațiu Stoenescu printre pictorii vremii.

***

Olga Greceanu, (1890 - 1978) - „Bizantină”, 1936, ulei pe pânză

  • Joi, 14 decembrie, ora 11:55 și vineri, 15 decembrie, ora 17:50
  • Operă prezentată de Cosmin Ungureanu, istoric de artă și muzeograf MNAR

„Discretă și aristocrată, a fost prima în toate: singura femeie acceptată în grupul ortodox creștin „Rugul Aprins”, singura femeie care a primit îngăduința scrisă a patriarhilor Nicodim și Iustinian de a predica la amvon, în oricare biserică din țară. Ea a pictat frescele de la Patriarhie și tot ea a întruchipat mozaicurile superbe de la biserica Antim”, scria Sorin Preda într-un articol despre Olga Greceanu, o mare și uitată doamnă a culturii românești.

De la artista liberă, modernă și nonconformistă, cu o avere fabuloasă, Olga Greceanu avea să se întoarcă spre intimitatea atelierului, aplecându-se asupra artei bizantine și refugiindu-se în rugăciune și în viața monahală. În acest context, tabloul intitulat „Bizantină” creionează chipurile a trei domnițe ce dăruiesc ofrande: biserica, cartea sfântă și podoabe bogate.

Pictat într-o manieră prețioasă, ce amintește de căldură frescei de pe peretele interior al unei biserici, tabloul trimite la o matrice spirituală autohtonă ce-și află rădăcina în creștinism.

***

„Adormirea Maicii Domnului” sau „Madona Stolojan”, 1912, bronz - Dimitrie Paciurea (1873 - 1932)

  • Vineri, 15 decembrie, ora 11:55 și vineri, 15 decembrie, ora 03:40
  • Cosmin Ungureanu, istoric de artă și muzeograf MNAR

Absolvent al Școlii de Arte și Meserii din București, Dimitrie Paciurea a studiat sculptura la Paris, ca bursier al Ministerului Agriculturii, Comerțului, Industriilor și Domeniilor. Revenind în țară, el s-a afirmat prin activitatea de atelier și participările la expoziții, ca membru fondator al Societății „Artă română”(alături de alți artiști), ca profesor la Academia de Muzică și Artă Dramatică (din 1903) și la Școala de Arte din București (din 1909), custode la Muzeul Aman (1909) și creator al unor importante comenzi.

Între aceste comenzi, este de remarcat o lucrare singulară care punctează interesul lui Paciurea în direcția înnoirii limbajului artei religioase, într-un context care cuprindea și creația altor arhitecți, pictori, sculptori sau chiar iconari.

„Adormirea Maicii Domnului” sau „Madona Stolojan”, cum mai este cunoscută această lucrare, reprezintă comandă pentru monumentul funerar al familiei Stolojan. Varianta în gips patinat, executată în 1912, aflată în colecția Galeriei Naționale, face aluzie la ecourile artei de la începutul secolului XX. Sculptura are un vădit caracter simbolist, cu o amprentă secesionistă.

Compoziția orizontală, modelajul fin de o mare sensibilitate, formele, uneori doar desenate, conduc către un tip de decorativism specific iconografiei neobizantine și către o trăire spirituală cu totul aparte. Criticul de artă Ion Frunzetti îl caracteriza: „Dimitrie Paciurea este un precursor al modernității valoroase, impregnate de autenticitate umană”.

 

Foto: Fragment din lucrarea „Piața San Marco într-o zi ploioasă”, Eustațiu Stoenescu. Sursă: ICR

 
Stop violenței în școli!

Stop violenței în școli!

publicat: duminică, 16 iunie 2024

Luni, 17 iunie, de la ora 13:00,  revedeți o ediție a emisiunii „Oamenii și legea” despre violența școlară. Invitat: Lavrin Covaci, avocat.

Cultura antică în Egipt: Museion și Serapeum | VIDEO

Cultura antică în Egipt: Museion și Serapeum | VIDEO

publicat: sâmbătă, 15 iunie 2024

Jumătatea lunii iunie nu înseamnă încă vacanță, așadar lecțiile „Teleenciclopediei" sunt o întâlnire potrivită cu istoria, arta ori zoologia. O ...

„Intrare liberă”. Mircea Cărtărescu, despre premiul primit la Dublin: E minunat pentru mica noastră lume literară | VIDEO

Care este importanța premiului literar câştigat recent de scriitorul Mircea Cărtărescu la Dublin? Ce perspective deschide primirea „Dublin ...

 

#TVRedu