Cel de-al 12-lea sezon, cel mai lung din cei cinci ani de când Daniela Zeca Buzura, gazda emisiunii TVR 2 ne-a dat întâlnire, a pregătit şi rubrici noi: un scurt portret de artist al fiecărei ediţii şi o campanie de lectură. Primul invitat: OANA GHIOCEL şi misterul sacru al Sfinxului din Carpaţi,
Ne pregătim de o toamnă lungă la "Mic dejun cu un campion", cu un sezon ce numără nu mai puţin de 16 invitaţi, cel mai lung din cei cinci ani de când ne-am dat întâlnire pentru prima oară. În acest sezon reluăm o idee mai veche, aceea de a crea la Cafeneaua Verona de la Librăriile Cărtureşti un HUB cultural în cadrul căruia vă propunem mai multe întâlniri cu creatorii români. Inaugurăm, aşa cum am mai făcut-o, un scurt portret de artist al fiecărei ediţii şi o campanie de lectură constituită din câteva recomandări ale celor mai noi editări ale scriitorilor contemporani. Din 12 septembrie, "Mic dejun cu un campion" la TVR2, TVR3, TVR Internaţional, TVRMoldova şi TVR+.
Noul sezon "Mic dejun cu un campion" debutează cu un regizor şi producător independent de lung şi scurt metraj documentar, Oana Ghiocel, producător, consultant, editor și realizator independent de film documentar şi primul invitat din acest sezon al Danielei Zeca Buzura la Mic dejun cu un campion, semnează filme de autor în America, dar temele sale predilecte sunt inedite şi sută la sută româneşti. ’’Am învăţat să-mi ascult inima şi instinctul", mărturiseşte Oana Ghiocel. Cu ’’Enigma Sfinxului din Carpaţi’’, lansat în această toamnă, speră să revoluţioneze tot ce se ştia despre munţii Bucegi. ’’Sfinxul este cu mult mai vechi decât se credea în arheologia convenţională’’ – spune regizoarea.
Oana Ghiocel colaborează cu parteneri de notorietate – BBC, History, Discovery, National Geographic -, cu geologi şi arheologi renumiţi din întreaga lume şi a ales să promoveze România prin documentare ştiinţifice care arată nu numai frumuseţea ţării şi potentialul său turistic, dar şi misterele istorice ce se ascund pe teritorul acesteia.
’’A venit timpul pentru o regândire şi o reevaluare radicală a trecutului. Este timpul să răsturnăm viziunea noastră asupra istoriei. Să intrăm în lumea carpaţilor sacri. Să pătrundem misterul Sfinxului.’’ – susţine cu multă determinare Oana Ghiocel. Legenda Sfinxului a dezvăluit conexiunile miraculoase cu civilizaţii de pe mai multe continente.
Legat oarecum de misterul arealului carpatin, dar cu semnificaţii mult mai ample este şi documentarul ’’Cultul ursului’’ (The Bear Cult), realizat în 2015 care face referire la legătura străveche dintre om şi urs şi cum este ilustrată în mitologia popoarelor.
Alte titluri semnificative din filmografia invitatei noastre: ’’Spovedania unui neînvins’’ - un dialog cu Marcian Bleahu, una dintre cele mai importante personalităţi ştiinţifice din România secolului XX (consultant ştiinţific şi regie: Cristian Lascu) sau ’’Trei zile din viaţa Mariei’’ un documentar-etnografic ce face parte dintr-un proiect mai amplu despre viaţa obişnuită a unor femei din sate uitate de lume.
Oanei Ghiocel îi plac oamenii locurilor pe care le vizitează. Le ascultă cu răbdare şi interes istorisirile. Caută să înţeleagă sensul vieţii acestora şi al locurilor pe care le parcurge, nu doar ca un turist ci ca un artist cu toate simţurile alerte pentru a descoperi necunoscutul, amănuntul anonim dar care poate avea semnificaţii la care mulţi alţii nu s-ar fi gândit. Este atrasă de comunităţile izolate, de locuri neexplorate încă sau de cele care sunt insuficient cunoscute, de mituri şi legende, de istorie şi geografie sacră, de magia unui spaţiu care mai are încă multe de dezvăluit.
Artista a studiat în Statele Unite, la Colegiul Emerson din Boston unde a obţinut un Master of Arts pentru producţia de film documentar. Dar abilităţile sale acoperă în egală măsură şi editarea de imagine şi scenaristica. Filmele sale rulează peste tot în lume, în Statele Unite, Canada, Europa şi Asia. Este membru şi colaborator al Asociaţiei Internaţionale de Documentare (IDA), al reţelei European Documentary Network şi a mai multor altor asociaţii profesionale. Preocupată de mediu, este un ambasador activ al ’’Păduri fără Frontiere’’ (Forests Without Frontiers), o organizaţie non-profit din Marea Britanie care urmăreşte să replanteze suprafeţe întinse din pădurile jefuite ale Transilvaniei.
’’Fie că este regizor, editor, consultant sau scenarist al proiectelor pe care le dezvoltă, Oana Ghiocel o face cu o la fel de mare pasiune şi interes. Se vede după felul în care-şi priveşte interlocutorul drept în ochi. Cu convingere şi profunzime. Cu dăruire şi stăruinţă. Sigur, succesul comercial este un scop, dar mai presus de asta este POVESTEA. Iar felul în care reuşeşte să ajungă la public, dar şi la specialiştii experimentaţi spun multe despre seriozitatea şi profesionalismul unui om care şi-a făcut din arta filmului o pasiune pentru toată viaţa’’ – Ileana Ploscaru Panait, producătorul emisiunii.
Portret de artist: VLADIMIR ZAMFIRESCU
Un scurt portret al pictorului şi desenatorului Vladimir Zamfirescu (1936 – 1 iunie 2020), este edificator prin câteva reflecții ale criticului de artă Andrei Pleșu: “Puţini sunt pictorii care trăiesc astăzi, cu sinceritate, destinul adevărat al culturii… Arta lui Vladimir Zamfirescu este o liturghie închinată amurgului tuturor zeilor şi mai cu seamă sfâşietor de frumosului amurg al zeilor picturii”.
Ni-l vom reaminti pe Vladimir Zamfirescu. Un om de o discreţie nobilă şi un artist ieşit din condiţionările contemporaneităţii. Iată, în încheiere o mărturisire dintr-o mişcătoare ’’Scrisoare către omenire’’ semnată de Vladimir Zamfirescu: “Mi-am vindecat rănile pictură cu pictură, pentru ca acum să pot mărturisi că nimic nu este o bucurie mai mare decât aceea de a aşterne pe pânză inseparabilele năluci ale trăirilor mele, îndoielile, melancoliile, stările intermediare, exaltările ori căderile mele. Tot ce am pictat e limita a tot ce sunt, iar ne-limita mea e chipul şi asemănarea cu Dumnezeu. Sper, aşadar, să ne putem regăsi împreună cu alesul dumneavoastră discernământ, recunoscându-ne înfăţişarea Dumnezeiască în plină lumină, fiindcă restul nu e decât o nesfârşită singurătate.” (Smerenia în faţa lui Dumnezeu).
Câteva date din biografia sa desenează parcursul profesional care l-a impus în aria culturii vizuale româneşti şi europene: 1966 absolvent al Institutului de Arte Plastice ’’Nicolae Grigorescu’’; 1968 - devine membru al Uniunii Artiştilor Plastici; 1991 profesor la Academia de Arte, Bucureşti. Premii şi Distincţii: 1971 – Premiul Trienalei Internaţionale de la Sofia; 1980 – Bursa Academiei Regale Suedeze; 1982 – Bursa Academiei Italiene pentru Pictură, Medalia Raffael a Academiei Caravaggio, Roma şi Premiul Juriului Uniunii Artiştilor Plastici din România; 2003 – Ordinul Naţional ’’Serviciul Credincios’’, în grad de Cavaler; 2006 – Titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Artă din Cluj, Titlul de Profesor Honoris Causa al Universităţii de Artă din Bucureşti; 2009 – Premiul Radio România Cultural pentru întreaga activitate.
Recomandare de lectură din raftul Librăriei Cărtureşti: ’’Viaţa pe facebook. Dau like, deci exist’’ de Cristina Hermeziu, Editura Polirom/Iaşi, 2020
Cea mai recentă apariţie editorială a Cristinei Hermeziu, pune în discuţie o facilitate, dar şi o traumă a lumii contemporane: comunicarea prin necomunicare, un decalog al relaţiei om – reţea, într-o societate în care încă coexistă generaţii care dialoghează şi se raportează diferit la noile tehnologii. Iată o scurtă parafrază a Cristinei Hermeziu: ’’Autorii textelor analizează fenomenul reţelelor sociale potrivit sensibilităţii şi expertizei proprii, cu deplină libertate în alegerea unghiului de abordare’’.
Difuzare TVR2: sâmbătă, 19 septembrie 2020, ora 10:00
Reluare TVR2: marţi, 22 septembrie 2020, ora 5:00
Difuzare TVR3: luni, 21 septembrie 2020, ora 10:00
Difuzare TVRI: luni, 21 septembrie 2020, ora 15:00
Difuzare TVRI: sâmbătă, 26 septembrie 2020, ora 9:00
Difuzare TVRM: sâmbătă, 19 septembrie 2020, ora 10:00
