Interviurile Danielei Zeca Buzura cu istoricul de artă Adrian-Silvan Ionescu, muzicianul Ion Bogdan Ștefănescu, actrița Mariana Mihuț, publicistul Mircea Mihăieș, regizorul Andrei Șerban și scriitoarea Doina Jela au fost propunerile TVR Cultural pentru telespectatatori, la „Mic dejun”, în săptămâna 18-24 martie.

Un text de Ileana Ploscaru Panait, producătoarea „Mic dejun cu un campion”

Adrian-Silvan Ionescu - istoric și critic de artă (ediție din 2021)

• Luni, 18 martie, ora 10.00

Pe Adrian-Silvan Ionescu îl întâlnim deseori la vernisaje, lansări de carte, concerte, ocazii mai mult sau mai puţin protocolare, purtând ţinute care respectă întru totul statutul celor cu care se vede, evenimentul şi locul pe care-l frecventează. Este un „personaj”, pentru că noi toţi, parcă, ne-am schimbat. El, nu.

„Sunt nostalgic după acea lume apusă, după acea lume exclusivistă, care ştia să îşi ţină şi să îşi arate/afirme statutul prin veşmânt. Modernitatea a pierdut stilul şi gustul rafinat. S-au pierdut demnitatea şi respectul de sine. Şi de ceilalţi”, spunea Adrian-Silvan Ionescu, director al Institutului de Istoria Artei, din cadrul Academiei Române, invitat la „Mic dejun” în anul 2021.

Petrecându-şi atât de mult timp răscolind poveştile trecutului despre oameni, locuri şi genealogii ale familiilor aristocrate, dar şi despre picanteriile mahalalelor, are atâtea de povestit, de scris, de descoperit.

„Jocul de-a istoria este cuceritor, copleşitor şi recompensant! Cu puterea minţii săpânesc „maşina timpului” şi mă pot transporta, cu uşurinţă, în orice an al Epocii Moderne, de la 1789, la 1916 – 1919. Sau, în civilie, care sunt eu dintre următorii ale căror straie le port: laird scoţian, cu tam-o’shanter sau glengarry pe cap, kilt şi tartan Mackenzie, au erzherzog tirolez cu haină verzulie cu nasturi din corn şi pălărie cu pampon din coadă de cerb, sau trapperul în haină de piele cu franjuri şi căciulă de raton, ori căpetenie inka învelită în poncho din lână de alpaca? Deci, cine sunt? All in one! Sunt toţi aceştia, în mine este o picătură din fiecare, în toţi mă recunosc şi la toţi mă adaptez la ţinută, alură şi comportament. Nu este aceasta o viaţă dusă într-un perpetuu carnaval? Poftiţi să o vizitaţi. Sau, să o citiţi. Căci între aceste coperţi se află rădăcinile şi sămânţa vieţii mele din vis!’’, nota Adrian-Silvan Ionescu, în „Baluri în România modernă - 1790-1920”.

****

Ion Bogdan Ștefănescu  - muzician (ediție din 2021)

• Marţi, 19 martie, ora 10.00

Ion Bogdan Ştefănescu cântă cu bucurie la cel mai vechi instrument din lume, flautul, considerând, precum sufiţii, că acesta este o punte între sufletul omului, lumea de pe Pământ şi cer. A debutat la doar 14 ani pe scena Ateneului Român, a fost membru şi solist în orchestra Filarmonicii „George Enescu’’ și, apoi, profesor la Universitatea Naţională de Muzică.

Activează ca solist al Filarmonicii „Banatul” din Timişoara, este membru de aproape 30 de ani al grupului de muzică contemporană „Trio Contraste”, cântă alături de Camerata Regală ca solist şi dirijor sau cu Orchestra de Cameră din Heidelberg, iar proiectele se ţin lanţ.

Cele opt volume de versuri ce i-au apărut până acum, ca şi întreaga sa activitate concertistică, profesorală şi de mentorat conturează profilul unui artist prin excelenţă.

Flautul său, din aur de 18 karate, produs de celebra companie Muramatsu, care manufacturează doar instrumente personalizate din argint, aur şi platină, pentru cei mai valoroşi muzicieni ai lumii, este, pentru Bogdan Ștefănescu, „o prelungire a sufletului meu”.

*****

Actrița Mariana Mihuț (ediție din 2021)

• Miercuri, 20 martie, ora 10.00

„Întotdeauna, pe primul plan, a fost profesia”, spunea actrița Mariana Mihuț, invitată la „Mic dejun” în anul 2021. Este admirată de mulți ani pentru rolurile sale în spectacole de teatru şi televiziune, în filme memorabile, în recitaluri de poezie.

Memoria Televiziunii Române tezaurizează momente unice în care a jucat în distribuţii de notorietate. Colegi pe scenă şi parteneri în viaţa civilă, Mariana Mihuţ şi soţul ei, actorul Victor Rebengiuc, nu s-au înfruntat niciodată. Amândoi, prezenţi în platoul emisiunii, la patru ani distanţă, şi-au mărturisit dragostea, preţuirea, admiraţia pentru performaţa celuilalt şi a lor împreună, bucuria dăruirii şi a echilibrului în cuplu, satisfacţiile profesionale şi personale ce le-au definit cu adevărat, existenţa.

„Am avut parte de dragoste toată viaţa mea, chiar şi în clipe de cumpănă sau, mai ales, în momente dificile. Dragostea e benefică, vindecă, înnobilează. Victor e un soţ minunat, un tată şi un bunic grijuliu”, spunea Mariana Mihuț.

Montările unor spectacole de referinţă sau a unor pelicule ce rămân în istoria cinematografiei românești, în care Mariana Mihuţ a evoluat sub îndrumarea unor regizori de primă mână, precum Liviu Ciulei sau Lucian Pintilie, înseamnă o adevărată şcoală de teatru sau film. Nu s-a risipit în proiecte conjuncturale. A încercat întotdeauna să evite ce era de evitat. Prezenţa ei în distribuţie face, cu siguranță, diferenţa între un spectacol de succes sau o reprezentaţie oarecare. Cu un deosebit spirit autocritic, ea şi-a construit cariera cu răbdare, perseverenţă şi performanţă.

„Cel mai important lucru pe care l-am aflat de la această actriţă e că orice, pe scenă sau în viaţă, se face cu dragoste. Cu dragoste pentru oameni, cu dragoste pentru artă, cu dragoste pentru familie”, scria regizorul Yuri Kordonsky despre Mariana Mihuţ.

****

Mircea Mihăieş - publicist și profesor universitar (ediție din 2022)

• Joi, 21 martie, ora 10.00

Mircea Mihăieş este cu adevărat un campion, dacă luăm în considerare activitatea sa ca scriitor, manager cultural, profesor şi jurnalist.

„În orice om sunt mai multe fiinţe”, este de părere scriitorul Mircea Mihăieş. Convingerea este probată de trilogia monumentală pe care i-a dedicat-o lui James Joyce – scriitorul şi criticul literar irlandez care a devenit un alter-ego al lui Mihăieș: „Ulysses, 732. Romanul romanului”, apărut în 2016, „O noapte cu Molly Bloom. Romanul unei femei”, publicat în 2019, şi recentul „Finnegans Wake. 628. Romanul întunericului”, publicat în 2021 (Polirom), cu grafica semnată de Devis Grebu.

„La întrebarea, foarte potrivită, pusă de un cititor, de ce să citim o carte despre o carte pe care n-o vom citi, poate, niciodată nu există decât un singur răspuns: Pentru simplul fapt că există. Pentru că suntem făcuţi să cunoaştem lucruri pe care nu le putem experimenta direct. „Ulysse” este întruparea maximă a modernităţii, iar „Finnegans Wake”, a postmodernităţii. Nu le putem ignora. Am păstrat stilul, chiar şi numărul de pagini ale ediţiei originale. A fost o aventură”, explica Mircea Mihăieș, invitat la „Mic dejun” în 2022.

Este un profesor iubit şi respectat. Scrie, predă, conduce doctorate în literatura engleză şi americană la Universitatea de Vest din Timişoara. Este cunoscut şi ca un bun manager cultural, pentru că, între 2005 şi 2012, a fost vicepreşedinte al Institutului Cultural Român (ICR). Este redactor-şef al revistei „Orizont”.

O viaţă plină, provocatoare în fiecare zi, trăită cu disciplină şi creativitate, un mix perfect între un om cu responsabilităţi precise şi un artist al condeiului. Şapte ani la conducerea ICR, 16 – 17 cărţi publicate, mai multe teze de doctorat, a primit de şapte ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România, toate acestea definesc un om de succes, şi, totuşi, Mihăieș nu îşi revendică un atare scop în sine: „Eu sunt un om modest. Îmi văd de treaba mea şi sunt fericit”.

****

Regizorul Andrei Șerban (ediție din 2022)

• Vineri, 22 martie, ora 10.00

Criticul George Banu scria despre el: „Andrei Şerban este un regizor coral, care însufleţeşte o echipă de actori. Trebuie să adăugăm aici scriitorul şi pe vizionarul din montarea Luciei di Lammermoor şi, abia aşa, portretul artistului devine complet”.

Invitația la „Mic dejun”, din anul 2022, a fost prilejuită  de mai multe proiecte teatrale şi editarea cărţii sale, „Niciodată singur. Fragmente dintr-o galerie de portrete”, un bun punct de plecare pentru o mărturisire despre momentele cruciale şi oamenii providenţiali care i-au marcat viaţa şi cariera.

„Mă surprinde şi mă intrigă această atracţie pentru scris, cu atât mai mult cu cât pasiunea pentru teatru continuă să mă mistuie. Scriind, mi-am dat seama că nu sunt singur”, arăta Andrei Șerban, după experiența pandemiei.

CITIȚI ȘI: DIALOG MEMORABIL AL REGIZORULUI ANDREI ȘERBAN, CU H.R. PATAPIEVICI, LA „ÎNAPOI LA ARGUMENT” | VIDEO

****

Scriitoarea Doina Jela (ediție din 2022)

• Sâmbătă, 23 martie, ora 10.00 - la TVR 2
• Duminică, 24 martie, ora 10:00 - la TVR Cultural

„Pentru mine” – scrie Doina Jela - „nu ficţiunea şi nonficţiunea sunt termenii aflaţi în opoziţie. Opoziţia este între povestea mea şi povestea altuia. Cu a mea fac ce vreau. În nonficţiune nu ai imunitate”.

A publicat, de-a lungul vremii, articole, eseuri şi interviuri în România literară, România liberăAdevărul literar și artistic, Amfiteatru, Arca, Familia, Contrapunct, Convorbiri literare, Transilvania, Universul cărții, Dilema, Vatra, Observator – München, 22, Observatorul Cultural, platformele Contributors și La punkt și revista online de cultură Accente, a contribuit și la posturile de radio Radio România Cultural, Radio Europa Liberă, Radio France International și la TVR.

A debutat cu proză scurtă în 1979, bine primită de public şi critică. Premiile ce vor urma i-au confirmat statutul de scriitor. Dincolo de analizele reflectate în articole de presă sau cărţi substanţiale, Doina Jela scrie şi acum cu acelaşi entuziasm.

Spune că „nu m-aş mai întoarce la acea copilărie. Nu aş vrea să mai trăiesc o dată”, deşi copilăria i-a fost marcată şi de întâmplări fericite. Sunt gânduri şi prezenţe ce se regăsesc în romanele cu tentă autobiografică: „Villa Margareta” (apărută la Editura Polirom, în Colecţia Fiction LDT, 2015), în care „micile istorii personale se prelungesc până în prezent şi compun istoria mare a ultimului sfert de veac, având în centru Villa Margareta, un loc al pasiunii înflăcărate, dar şi al marilor dezamăgiri. În romanul Doinei Jela ficţiunea şi realitatea se contopesc într-o poveste emoţionantă şi tulburătoare”, potrivit prezentării publicate pe site-ul Editurii Polirom.

Din 1995, anul debutului editorial şi până în 2022, Doina Jela a publicat nu mai puţin de 12 volume de autor – multe dintre ele cu multiple reeditări, a îngrijit, coordonat și prefațat mai multe cărţi, a participat la volume colective alături de alţi autori, a tradus, este o prezenţă dinamică în viaţa culturală şi civică. Doina Jela este și membră de onoare a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici.