„Am preferat întotdeauna să suport ceva greu, dar să-mi rămână numele de scriitor curat...”, mărturiseşte scriitoarea Ana Blandiana în dialogul cu Cătălin Ştefănescu. Am urmărit întreaga discuţie în prima ediţie a noului sezon „Garantat 100%”, duminică, ora 23.00, la TVR 1.
„Când mă gândesc la cifrele care sunt legate de timpul pe care l-am trăit mi se pare suprarealism… (…) Cred că este atât de important pentru mine timpul istoric (…), încât nu am fost niciodată obsedată de ce se întâmplă cu vârsta mea”, afirmă scriitoarea şi activista civică Ana Blandiana, invitată în prima ediţie „Garantat 100%” a noului sezon. Cătălin Ştefănescu ne dă întâlnire la o discuţie despre „Mai mult ca trecutul”, cu bune şi cu rele, despre o viaţă dedicată scrisului şi activismului civic duminică, 8 octombrie, ora 23.00, la „Garantat 100%”, pe TVR 1.
„Am preferat întotdeauna să suport ceva greu, dar să-mi rămână numele de scriitor curat, decât să se întâmple ceva bine și să treacă mai departe”, mărturiseşte invitata lui Cătălin Ştefănescu. Deschisă, caldă, cu aceeaşi flacără arzând în priviri, Ana Blandiana ne povesteşte despre noua ei carte „Mai mult ca trecutul: Jurnal, 31 august 1988–12 decembrie 1989”, un tulburător jurnal, care se lansează la început de octombrie, la Editura Humanitas.
„Cartea asta eu o privesc ca pe un portret al epocii și toate portretele - al meu, al soțului meu - sunt mai mult sau mai puțin malfomate de timpul pe care îl trăiam.”… „Chiar nu am schimbat nici o virgulă că m-am gândit, este un gând de scriitor, că autenticitatea este doar dacă nu ating textul. Dacă l-aș fi prelucrat, s-ar fi simțit cu siguranță.”… „Ce era clar este că eu scriam convisă că nu va apărea niciodată”, spune autoarea.
Duminică, Ana Blandiana ne vorbeşte şi despre vizitele unor aşa-zişi „prieteni” (cu ghilimele), care îi trăgeau de limbă (pe ea şi pe soţul ei), despre relaţia cu alţi scriitori, despre starea de suspiciune permanentă, dar şi despre istorie, oportuniștii din Ardeal față de cei din Regat… Putem descoperi mai multe despre acest subiect în cartea lansată publicată de curând.
Întrebată de Cătălin Ştefănescu dacă ar mai face iar activism civic în dauna scrisului, Ana Blandiana răspunde fără ezitare: „Aș face exact același lucru. Cred că a fost necesar, plus că am fost foarte norcoasă în sensul că am început să fiu tradusă masiv în străînătate, încât am rămas, într-o parte a vieții mele, scriitor. Iar cel mai extraordinar lucru este că am reușit să mă reîntorc la scris.(…)”
„Una din obsesiile mele teribile a fost, în timpul lui Ceaușescu, ideea că o să rămân contemporană cu demolările și că n-am spus despre asta nimic”, mai afirmă scriitoarea. „Mă gândeam într-o zi că nu cred să existe ceva care să mă întristeze mai mult în istoria noastră recentă, decât faptul că Liviu Babeș nu a devenit un simbol pentru români. Cum e posibil? Cred că din 100 de oameni pe care-i întrebi, dacă unul ar ști cine este, ar fi mare lucru…” „Hai să zicem că aș fi putut să îmi dau și eu foc. Ar fi căzut Ceaușescu din asta? Evident că nu!”, mai rosteşte cu tristeţe scriitoarea.
Gânduri, trăiri, amintiri şi viitor, într-o dezbatere despre „Mai mult ca trecutul: Jurnal, 31 august 1988–12 decembrie 1989” şi despre o viaţă plină de poezie, dar uneori umbrită de nori. „Garantat 100%”, cu Ana Blandiana şi Cătălin Ştefănescu - duminică, de la ora 23.00, la TVR 1.
Despre Ana Blandiana
Ana Blandiana (nume literar al Otiliei-Valeria Coman, căsătorită Rusan) s-a născut la Timişoara, la 25 martie 1942, şi a făcut studii de filologie romanică, fiind licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj. Burse de studii la Iowa University (SUA), Heidelberg Universität, DAAD Berlin. Cărţi de poezie: Persoana întâi plural, 1964; Călcâiul vulnerabil, 1966; A treia taină, 1969; 50 de poeme, 1970; Octombrie, noiembrie, decembrie, 1972; Poeme, 1974; Somnul din somn, 1977; Întâmplări din grădina mea, 1980; Ochiul de greier, 1981; Ora de nisip, 1984; Stea de pradă, 1986; Alte întâmplări din grădina mea, 1987; Întâmplări de pe strada mea, 1988; Poezii, 1988; Arhitectura valurilor, 1990; 100 de poeme, 1991; În dimineaţa de după moarte, 1996; La cules îngeri, 1997, 2003, 2004; Cartea albă a lui Arpagic, 1998; Balanţa cu un singur talger, 1998; Soarele de apoi, 2000; Refluxul sensurilor, 2004; Poeme, 2005, Întoarcerea lui Arpagic, 2008; Patria mea A4, 2010; Pleoape de apă, 2010; Orologiul fără ore, 2016; Variațiuni pe o temă dată, 2018; Integrala poemelor (2019). Cărţi de eseuri: Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978; Coridoare de oglinzi, 1983; Autoportret cu palimpsest, 1985; Oraşe de silabe, 1987; Geniul de a fi, 1998; Ghicitul în mulţimi, 2000; Cine sunt eu?, 2001; A fi sau a privi, 2005; O silabisire a lumii, 2006; Spaima de literatură, 2004, 2010; Fals tratat de manipulare, 2013; Istoria ca viitor, 2017. Cărţi de proză: Cele patru anotimpuri, 1977, 2001, 2011 – nuvele; Proiecte de trecut, 1982, 2011 – nuvele; Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman; Imitaţie de coşmar, 1995 – nuvele; Oraşul topit şi alte povestiri fantastice, 2004 – nuvele; Povestiri fantastice, 2016 - nuvele. Cărţile sale de poezie şi de proză au apărut în traducere, începând din 1982, la prestigioase edituri din Polonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, Estonia, Suedia, Norvegia, Ungaria, Franţa, Olanda, Bulgaria, Letonia, Albania, Serbia, Slovenia, Macedonia, China, Coreea de Sud.