.
Zidurile, turnurile, și enigmele șoptesc despre bătălii, legende, francmasonerie, un domnitor captiv și vrăjitoare arse pe rug, alcătuind o bogată moștenire culturală pe care prezentul încearcă să o onoreze. Urmele așezărilor umane din zonă datează din Neoliticul Timpuriu, iar descoperirile arheologice mărturisesc o viață neîntreruptă pe aceste meleaguri.
.

Printre atracțiile turistice se remarcă fragmente din zidul de apărare și cele nouă turnuri. Turnul Trâmbițașilor, cea mai înaltă clădire a orașului, atrage atenția prin înclinația sa, similară cu cea a Turnului din Pisa, fiind rezultatul unei fundații slabe. Cele patru turnulețe de pe colțuri reamintesc dreptul Mediașului de a avea judecătorie proprie și de a aplica pedeapsa cu moartea.
.

Turnul Maria a servit drept capelă în timpul epidemiei de ciumă, dar și ca loc de tortură. Legenda spune că a fost pentru scurt timp, locul de detenție al lui Vlad Țepeș în drumul său spre Vișegrad.
.

Construită pe ruinele unei bazilici romane, biserica fortificată Sfânta Margareta a reprezentat nucleul în jurul căruia s-a dezvoltat treptat cetatea. Spre deosebire de alte așezări, la Mediaș s-a păstrat nu doar  clădirea bisericii, ci și a întregului ansamblu fortificat, incluzând zidurile și turnurile de apărare. Aici, principele transilvănean Ștefan Báthory a fost ales rege al Poloniei. Biserica, inițial romanică, a fost modificată de-a lungul timpului, frescele datând din 1390 și 1488. Astfel, Mediașul se prezintă ca o cetate cu o bogată moștenire culturală, ce merită explorată și apreciată.