loader
Foto

Galerie foto

Laurenţiu Constantin: „Peste tot în lume, muzica are o funcţiune socială vitală. Fără ea nu se poate” | VIDEO

Este muzician, director al Festivalului de Muzică Veche Bucureşti, membru în Comitetul director al Reţelei Europene de Muzică Veche (REMA), membru al Consiliului Administraţiei Fondului Cultural Naţional. Laurenţiu Constantin a  venit la „Mic Dejun cu un Campion”, pe TVR 2, sâmbătă, 30 decembrie, de la ora 10:00. Ediția s-a difuzat de la ora 12:00 și la TVR Internațional. Pe TVR Cultural și TVR MOLDOVA a fost urmărită pe 31 decembrie.

 

Laurenţiu Constantin a fost mai întâi solist, membru al celebrului ansamblu coral ’’Madrigal’’ şi, aşa cum mărturisea chiar el, „cum la un moment dat vine un timp al alegerii priorităţilor” s-a reprofilat pe management cultural şi a înfiinţat împreună cu clavecinista Raluca Enea ca director artistic, cu aproape două decenii în urmă, Festivalul de Muzică Veche Bucureşti ce avea să devină un brand cultural cu recunoaştere internaţională.

Aşadar, cu o experinţă de peste 20 de ani în management şi proiecte culturale, cu specializare în muzica clasică şi cea veche, în educaţie muzicală, patrimoniu, politici publice şi sisteme de finanţare în domeniul culturii, Laurenţiu Constantin, a fost invitatul ultimei ediţii din sezonul al XVIII-lea de la Mic Dejun cu un Campion. Nu întâmplător, pentru că această ediţie festivă a fost nu doar o mărturisire de suflet ci şi un bun prilej pentru a asculta câteva fragmente de muzică de o factură cu totul specială care, sperăm noi, a făcut ca aşteptarea trecerii în noul an să fie strălucitoare şi plină de speranţă.

O prezenţă stenică, entuziastă care, cu umor şi vervă a rememorat actul de înfiinţare al Festivalului de Muzică Veche Bucureşti acum 18 ani. „Două componente are muzica de valoare: autenticitatea – nu există muzică veche fără autenticitate -, iar cea de-a doua, perenitatea. Muzica nu este auzită doar pe scenă ci şi în inimile şi conştiinţa contemporanilor. Ea nu există în afara acestei dihotomii. Peste 300 de ani – am credinţa fermă -, că reacţia publicului faţă de muzica veche va fi la fel de caldă precum este acum pentru că muzica veche are o valoare consolidată în sute de ani. Ea se interpretează şi astăzi întocmai în maniera în care a fost compusă. Nu poate fi un experiment. Şi, ca orice experiment, să fie trecătoare”.

(w882)

Muzica veche este o muzică de salon. Autenticitatea ei derivă astăzi nu doar din interpretare ci şi din documentare. Se caută cele mai vechi surse, facsimile, manuscrise, partituri vechi ce sunt diferite de partiturile moderne, instrumente ce au aproape cu statut de piese muzeale. Muzica de salon reprezintă supremul rafinament al barocului. Muzica avea - şi are -, o funcţiune socială vitală. Nimic din ceea ce conta în viaţa cotidiană nu se întâmpla fără muzică. De la slujbele religioase până la muzicile somptuoase de la curţile regale, de la muzicile militare, până la muzica intimistă a saloanelor aristocratice. Ea se adresa unui public rafinat şi educat, al cărui gust pentru muzică nu era uşor de satisfăcut.

Sub laitmotivul tuturor ediţiilor festivalului, „Descoperă noutatea muzicii vechi”, cea din 2023, a avut o temă mai mult decât incitantă, ’’Affetti’’, ce marchează o întoarcere la emoţie şi o stare optimistă atât de preţioase după pandemia ce a scurtcircuitat realaţia directă cu publicul. Pentru că muzica obligă nu doar la atenţia a ceea ce se interpretează pe scenă ci şi la sondarea propriului suflet, a propriilor sentimente şi trări. După o perioadă întuneacată ce şi-a pus o amprentă mai mult decât negativă asupra interacţiunii dintre oameni, trebuia nepărat găsită o modalitate de contracarare a tuturor frustrărilor trecute cu emoţie puternică şi participare afectivă, cu muzică şi trăire intensă, cu prezenţa în sala de concert şi aplauzele la scenă deschisă ca mulţumire pentru prestaţia artiştilor participanţi.

(w882)

„Sunt bucuros. Cred că ne-am atins ţelul. Să ştiţi că din calitatea de organizator atunci, în timpul festivalului nu prea ai timp să savurezi cu adevărat muzica. M-am ocupat de cazări, bilete, programe, comunicare, surprize care mai de care, în fine, detalii care nu fac nici pe departe deliciul celor din spatele evenimentului. Plăcerea vine la final, atunci când evaluezi ce s-a întâmplat, când iei o anume distanţă şi te poţi bucura cu adevărat de rezultatele muncii tale. Asta te face să uiţi toate problemele până la viitoarea ediţie şi îţi dau energia de a o lua de la capăt. După tema ’Affetti’ de anul acesta, m-am şi gândit la tema ediţiei viitoare, ’Naturalia’ populată de bestiarele baroce, de mulţimile de zâne, unicorni, prezenţe fantaste, un univers bogat şi strălucitor care va fascina, cu siguranţă, publicul”, spune Laurenţiu Constantin.

Dacă în arealul occidental o bornă a muzicii vechi, sau mai degrabă, a muzicii timpurii este considerată creaţia lui Mozart, în spaţiul răsăritean, muzica psaltică de tradiţie bizantină, epoca Cantemir sau, secolul XIX cu Anton Pann sunt reperele la care facem referire. Iar Festivalul de Muzică Veche de la Bucureşti a intrat în clubul select al festivalurilor europene de gen cele mai notorii ce se desfăşoară la Brugge, Ütrecht, Paris sau Londra, în urma alăturării noastre în 2015, la REMA - Reţeaua Europeană de Muzică Veche care cuprinde 132 membri din 23 de ţări. „Ca valoare artistică suntem la nivelul lor. Ca buget însă, suntem mici. Dar este loc de mai bine şi ne vom strădui”, adaugă Laurenţiu Constantin.

„Când am susţinut cauza noastră aveam impresia că nu aveam dialog. Erau sobri şi apatici, cu o morgă de profesionişti inabordabili. Dar, când am argumentat că România este poate ţara cu cei mai numeroşi interpreţi de muzică veche, cca. 28.000 – mă refeream fireşte la muzica de sorginte bizantină care se cântă în biserici de secole – au ciulit urechile şi au devenit interesaţi. Aşa că iată-ne acum membri cu drepturi depline în această Reţea”, mai spune Laurenţiu Constantin.

Festivalul de Muzică Veche Bucureşti este un proiect pornit din dragoste (pentru muzică), cu dragoste (pentru soţia sa, muzician şi director artistic al festivalului), care s-a construit cu temeritate şi trăinicie, cu strădanie şi disciplină, ca o familie ce îşi ramifică rădăcinile şi potenţialul. Acum este animată de certitudinea dragostei statornice, mature şi consistente ce nu mai are nevoie de atestare ci de grijă şi ateţie ca să devină un nume sonor şi strălucitor. Aşa încât, după optsprezece ani de existenţă, Festivalul de Muzică Veche Bucureşti este, cu siguranţă, un brand al culturii româneşti.

(w882)

Ne-am făcut şi noi planuri pentru ediţia din 2024 a Festivalului de Muzică Veche Bucureşti, mai ales că am aflat de tema sa atât de atrăgătoare. Mirajul funcţionează. Ne-am şi imaginat repertoriul, poate invitaţii, am îndrăznit să credem că îl vom vedea şi la postul public de televiziune. Vom fi în sală. Promitem!

O ediţie specială la Mic Dejun cu muzică şi farmecul neîntrecut al sărbătorilor luminate ale Crăciunului, a aşteptatei treceri dintre ani, a speranţei în forţa miraculoasă a muzicii fără frontiere, a aşteptării unor vremuri mai bune, a înţelegerii şi emoţiei.

Daniela Zeca Buzura şi Laurenţiu Constantin v-au urat să vă bucuraţi de sărbători, de familie şi prieteni. Să continuăm să ne vedem cu bine şi în 2024, la televizor, în sălile de concerte şi expoziţii, la lansările carte sau la premierele de teatru şi de cinema, oriunde cultura şi arta sunt singurele şi adevăratele unităţi de măsură ale umanităţii noastre.

(w882)

 
Familia Maitec, o dinastie de artiști. Stèphane Maitec: Am dorit să ne reîntoarcem la sursă şi să plecăm de la lucruri simple | VIDEO

Între 8 și 14 iulie, la „Biografii necesare”, TVR Cultural redifuzează dialogurile dintre artista vizuală Ileana Ploscaru Panait și Letiția ...

„Mic dejun cu un campion”: Daniela Zeca Buzura, în dialog cu scriitorul Kamel Daoud, în 14 iulie (ediție din 2015) | VIDEO

Între 8 și 14 iulie, la „Mic dejun cu un campion”, telespectatorii TVR Cultural pot revedea dialogurile Danielei Zeca Buzura cu scriitorul Norman ...

Răspunderea penală a persoanei juridice

Răspunderea penală a persoanei juridice

publicat: joi, 11 iulie 2024

Care sunt măsurile ce pot fi luate împotriva persoanei juridice acuzate de săvârşirea unor infracţiuni cu consecinţe grave? Când pot fi dispuse ...

 

#TVRedu