TVR Cultural a redifuzat, între 8 și 12 ianuarie, dialogurile substanțiale ale lui Horia Roman Patapievici cu actorul Marcel Iureș și actorul și regizorul Alexandru Dabija, regretatul filosof Mihai Șora, arhitectul Șerban Sturdza, pianistul Andrei Vieru și pictorul Ștefan Câlția.
Emisiunea „Înapoi la argument” este difuzată la TVR Cultural de luni până vineri, de la ora 11.00.
Marcel Iureș și Alexandru Dabija (ediție din 2006)
- Luni, 8 ianuarie, ora 11.00
Doi mari corifei ai teatrului românesc, invitați speciali de Horia Roman Patapievici la „Înapoi la argument”, „tocmai pentru că nu avem nici un argument în favoarea susținerii culturii”, așa cum afirma gazda emisiunii.
Marcel Iureș și Alexandru Dabija au discutat cu Patapievici despre Barometrul cultural apărut la acea vreme pe piața românească. Un dialog spumos, interesant, savuros și consistent realizat pentru TVR Cultural în 2006.
Cei doi sunt printre membrii fondatori ai Fundației Teatrul ACT, care a devenit prima instituție artistică de tip ONG.
***
Mihai Șora (ediție din 2007)
- Marți, 9 ianuarie, ora 11.00
„Dincolo de virtuțile inteligenței, dincolo de darurile sufletului, dincolo de harurile pe care Dumnezeu le dă, este această extraordinară înțelepciune a îmbătrânirii de care ați avut norocul să beneficiați”. Așa și-a început emisiunea, cu peste 15 ani în urmă, Horia Roman Patapievici, pentru că invitatul său era Mihai Șora, la venerabila vârstă de 90 ani.
Distinsul filosof și eseist a răspuns, ca întotdeauna, firesc și simplu: „Toată problema mea a fost să fac față. Atât. A face față, în primul rând, este a răspunde în modul cel mai firesc la așteptările celorlalți. Nu așteptările lor în ceea ce te privește pe tine, ci așteptările lor în ceea ce îi privește pe ei”.
Mihai Șora (1916-2023) este autor al unor importante lucrări de referință în filosofia românească (menționăm „Du dialogue interieur”, „Sarea pământului”, „A fi, a face, a avea”, „Eu, tu, el ea sau dialogul generalizat”, „Firul ierbii”, „Câteva crochiuri și evocări”, „Locuri comune”, „Clipa și timpul”). A plecat la Paris în 1939, ca bursier al statului francez, publicând, în 1947, la editura Gallimard, „Du dialogue interieur”. S-a întors în România în 1948, să-și vadă părinții, și nu a mai avut voie să părăsească țara.
Timp de 31 de ani, nu a mai putut publica nimic. A fondat noua serie „BPT” („Biblioteca pentru toți”), în care au apărut, în anii '70,'80 și '90, cele mai importante lucrări din literatura universală și literatura română. După Revoluție, a fost ministru al Învățământului în primul guvern Petre Roman, demisionând în semn de protest la organizarea Mineriadei din iunie 1990.
A fost membru fondator al Grupului pentru Dialog Social. A fost decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, în anul 2016. A fost constant implicat în dezbaterile din societatea românească, mai ales prin contul său de Facebook, și o prezență activă la protestele din 2017-2018.
Mihai Șora s-a stins din viață în 23 februarie 2023.
***
Arhitectul Șerban Sturdza (2008)
- Miercuri, 10 ianuarie, ora 11.00
Despre arhitectura orașelor și frumusețea lor sau despre poveștile spuse de clădiri. Cum poți sau când poți să înveți să citești o casă? O poți face atunci când ești copil sau când ai devenit adult. Arhitectul Șerban Sturdza spune că „joaca conține toate motorașele care pot genera totul. Atunci când ești copil, senzațiile tactile, olfactive sau auditive sunt foarte dezvoltate și poți, cu toate aceste senzații, să pipăi orașul”.
Șerban Sturdza (n.1947) este președintele Fundației Pro Patrimonio și fondator al Ordinului Arhitecților din România (OAR), membru corespondent al Academiei Române. Descendența din vechi familii boierești (strănepot după tată al premierului liberal Dimitrie Sturdza și al boierilor Slătineanu - după mamă) îl face să fie dat afară din lotul de juniori la înot, în 1961, fiind acuzat de comuniști că are „origini nesănătoase”.
Absolvent al Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” în 1971, desfășurând o bogată activitate didactică la Timișoara, la Facultatea de Arhitectură și Liceul de Arte Plastice. A revenit în București, orașul în care s-a născut, după 25 de ani. A realizat o mulțime de proiecte arhitecturale, atât de anvergură, cât și de proporții reduse, proiecte de reabilitare urbană și de conservare a patrimoniului arhitectural. Spunea că „arhitectura e profesorul meu”.
***
Andrei Vieru - pianist și matematician (2008)
- Joi, 11 ianuarie, ora 11.00
A plecat în Franța în 1988, la 30 de ani. Este fiul unui reputat compozitor - Anatol Vieru. Andrei Vieru spunea că, „atunci când cânți la pian, auzi întâi cu degetele, cu corpul, mergi pe senzații”. La fel s-a întâmplat și atunci când a vrut să învețe la perfecție limba franceză. A folosit aceeași metodă.
Un artist complex, care spunea că nu ar putea să se definească: „Nu mă definesc pe mine, ci unul dintre idealurile mele”.
Andrei Vieru a urmat studii de pian la Conservatorul din București, cu Dan Grigore. Este considerat de critica muzicală un interpret formidabil al lui Bach. Are cercetări în teoria sistemelor dinamice și teoria numerelor.
A debutat literar în anul 2007. În 2013, a primit Premiul Casanova pentru volumul „Elogiul vanității”, atribuit autorilor europeni de limbă franceză, potrivit site-ului editurii Humanitas.
***
Ștefan Câlția - pictor (ediție din 2006)
- Vineri, 12 ianuarie, ora 11.00
„Tradițiile ți le pierzi numai când te prostești … Modernitatea nu se poate naște pe un loc gol. Ea are nevoie de tradiție, are nevoie de comentariul permanent cu tradiția”, spunea Ștefan Câlția, în 2006, când „Înapoi la argument” l-a avut ca invitat pe unul dintre cei mai importanți și renumiți pictori români contemporani.
Ștefan Câlția (n. 1942) este considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai realismului fantastic. S-a format sub îndrumarea graficianului Julius Podlipny (1955-1963), la Liceul de Arte Plastice și Muzică din Timișoara, și a lui Corneliu Baba, la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (1964-1970). Este profesor la Universitatea Națională de Arte, București.
A expus în întreagă Europă. A fost membru al Alianței Civice și al Grupului Patria, care milita pentru recunoașterea cetățeniei române a Regelui Mihai. În prezent, este membru al Fundației „Negru Vodă” din Făgăraș, alături de care a încercat crearea unui muzeu al comunismului în Țara Făgărașului, în 2003. Site-ul artistului, aici.
Producător TVR: Alice Simona Săceanu