loader
Foto

Galerie foto

„Declarația din aprilie 1964”, între patriotism şi demagogie, în dezbatere la „Omul și timpul” | VIDEO

TVR Cultural a difuzat, în 14 aprilie, de la ora 17:00, o nouă ediţie a emisiunii-document „Omul și timpul”, despre situaţii excepţionale şi puţin cunoscute din istoria recentă a României.

 

Alături de invitaţii săi, istoricul Florian Banu şi cercetătorul şi diplomatul Vasile Buga, realizatorul Rafael Udrişte a pregătit o dezbatere argumentată despre „Declarația privind poziția Partidului Muncitoresc Român față de problemele mișcării internaționale comuniste și muncitorești”, din aprilie 1964.

La începutul anilor ’60, relaţiile cu Uniunea Sovietică deveniseră mai reci. Trupele sovietice fuseseră retrase din România, apoi au plecat şi consilierii ruşi. Pe plan internaţional, România a jucat abil în conflictul chino-sovietic prin care regimul de la Bucureşti şi-a atras sprijinul chinez.

În primăvara anului 1964, comuniștii români vorbeau despre suveranitate națională, fapt fără precedent până atunci. Acest nou concept care îşi făcea loc în discursul oficial de la București putea fi înțeles fără prea mare greutate, drept un gest de distanțare de Uniunea Sovietică. România vorbea despre solidaritate socialistă, dar nu în sensul internaționalismului revoluționar, ci în limitele impuse de interesul ei național şi, mai ales, în interesul ei economic. Altfel spus, Republica Populara Română dorea să aibă propria ei voce în cadrul blocului estic, iar pentru asta trebuia să refuze sprijinul necondiționat acordat sovieticilor.

(w882)

Atunci când Kremlinul a decis excluderea chinezilor din internaționala comunistă, Bucureștiul și-a declarat neutralitatea, refuzând alinierea. România căuta practic un echilibru între diplomația națională, dictată de interesul propriu şi diplomația blocului sovietic. Sub aceste auspicii, apare „Declarația privind poziția Partidului Muncitoresc Român față de problemele mișcării internaționale comuniste și muncitorești”, adoptată de Comitetul Central al Partidului Muncitorilor Români, în 22 aprilie 1964. Acest document nu face altceva decât să arate ca o conducere centralizată şi o ierarhie a Mișcării Comuniste Internaționale nu sunt posibile şi ca fiecare țară comunistă trebuie să îşi definească propriile sale obiective politice.

În consecință, încep să se organizeze conferințe în cadrul cărora românii sunt încurajați să îşi exprime nemulțumirea faţă de URSS şi faţă de tendința de a crea o putere supra statală care să anihileze politica externă şi cea economică a statelor comuniste independente. Uniunea Sovietică este acuzată că a subminat demnitatea și integritatea națională, în special prin înființarea SOVROM-urilor, adică societăți cu economie mixtă, româno - sovietice care au dus la subjugarea economică a ţării.

(w882)

Duminică 14 aprilie, de la ora 17:00, la „Omul şi timpul”, realizatorul Rafael Udrişte ne propune să urmărim o dezbatere argumentată, despre „Declarația privind poziția Partidului Muncitoresc Român față de problemele mișcării internaționale comuniste și muncitorești”, din aprilie 1964.

Care au fost consecințele acestui gest de distanțare de URSS? A fost declarația din 1964 testamentul lui Gheorghiu-Dej? L-a influenţat, în 1968, pe Nicolae Ceaușescu această declarație? Cât a fost patriotism şi cât a fost demagogie? Sunt doar câteva întrebări la care Rafael Udriște își propune să răspundă împreună cu invitații săi, istoricul Florian Banu şi cercetătorul şi diplomatul Vasile Buga.

 

 

 
Învățarea limbilor străine în România | VIDEO

Învățarea limbilor străine în România | VIDEO

publicat: joi, 21 noiembrie 2024

În ultimii ani, România s-a distins în cadrul Uniunii Europene printr-o statistică remarcabilă: aproximativ 95% dintre elevii de gimnaziu învață, ...

Ziua Internațională a Profesorilor de Limba Franceză la Cluj-Napoca

Joi, 21 noiembrie, Cluj-Napoca a fost gazda unei sărbători deosebite, marcând Ziua Internațională a Profesorilor de Limba Franceză. În sala ...

100 de ani în 10 ecranizări străine: de la cărți la filme de succes

Un manuscris respins de 12 edituri, dar și piese de teatru recompensate cu Premiul Pulitzer au devenit repere cinematografice și succese ...

 

#TVRedu