Episodul 7 ne duce pe drumurile întortocheate din Transilvania, unde banii Europei Occidentale erau transportați în ascuns.
UPDATE: Ediția emisiunii din 12 ianuarie este disponibilă pe TVR+.
Pe drumurile întortocheate și înțesate de cetăți enigmatice din Transilvania banii Europei Occidentale erau transportați în ascuns. Nu suficient de secret acest transport totuși, de vreme ce după dispariția templierilor, teutonii au fost cei care au pus mâna pe aceste rute dar și pe bogății.
Templierii auziseră de căile de comunicații din Transilvania şi au început să le folosească ca pe rute alternative, pentru a-și mascha transportul banilor spre Ierusalim sau a transporturilor de valori din Ţara Sfântă către Europa Occidentală. Informațiile despre aceste trasee puteau veni din mai multe surse. Existau, în primul rand, înscrisurile și hărțile romane care vorbeau despre aceste rute. Apoi bogățiile Transilvaniei nu puteau fi ascunse, triburile migratoare știau bine ce resurse se află în Țara de Dincolo de Păduri. Traseul la care ne referim se află pe axa Nord-Sud. De la Turda, de unde domnița Rapsone aștepta ordinele cavalerilor templieri am poposit pe rând la cetățile Firtos, Tartod și Balvanyos. Toate acestea erau popasuri pentru curierii templierilor, care trebuiau să transporte banii primilor bancheri ai Europei.
Cine le controla nu este greu de ghicit. Cetățile apațineau nobililor înstăriți de la acea vreme din Transilvania și care aveau relații cum am mai arătat cu templierii. Toate cele șase cetăți de pe drumul roman al sării sunt legate între ele de legende dar și de faptul că ele au fost părărite brusc în jurul secolului XIII, după dispariția ordinului cavalerilor templieri și după retragerea cavalerilor teutoni din Transilvania. Iată însă că în această parte a drumului, după cetatea Balvanyos, apar noi cavaleri. Nu mai sunt nobili înstăriți ai Transilvaniei ci proveniţi din ordinul cavalerilor teutoni aduși în “țara de dincolo de păduri” de regalitatea maghiară. Ipotezele în cazul lor sunt multe și diverse, dar ceea ce îi leagă de povestea noastră sunt bogățiile pe care templierii le vehiculau înaintea lor pe această rută.
În Ţara Bârsei, teutonii au găsit așadar o mina de aur, o infrastructură pe unde banii circulau dinspre Europa Occidentală spre Ierusalim și invers.
Pe vârful Bodoc găsim cea de a cincea cetate de pe drumul nostru, Cetatea cu Comori sau cetatea Chinchiașvar. Stați cu noi și veți afla miraculoasa poveste a cetății Bodoc.
***
Episodul 7 al emisiunii “Vânătorul de enigme” va fi difuzat duminică, 12 ianuarie, de la ora 19.00, pe canalul TVR 3.
