Joi, 19 mai, de la ora 22.50, Rafael Udrişte şi invitaţii săi la „Omul şi timpul” au analizat istoria unui conflict care încă ne pune în pericol.

„Dacă treci Nistrul pe malul său estic, teritoriu integrat al Republicii Moldova, vei da de puncte de frontieră păzite de grăniceri care poartă pe uniforme însemnele Federaţiei Ruse. Aceşti grăniceri fac parte din forţa de menţinere a păcii încă din 1992, atunci când trupele guvernamentale moldoveneşti s-au confruntat cu insurgenţii ruşi transnistreni. Insurgenţii ruşi din Transnistria şi-au proclamat independenţa, au adoptat o constituţie, un steag şi un imn naţional.

Această republică fantomă are chiar un guvern, un parlament, armată, poliţie şi serviciu poştal. Problema este că niciun stat din Naţiunile Unite nu o recunoaşte.

Istoria se repeta în 2014, aproape la indigo, şi în estul Ucrainei, în regiunile Lugansk şi Doneţk. Dar să revenim la Transnistria. De ce reprezintă această fâşie de pământ călcâiul lui Achile din coasta Republicii Moldova?” Este punctul de pornire a unei noi dezbateri pe care realizatorul şi moderatorul Rafael Udrişte o lansează joi seară, pentru telespectatorii TVR 1. O ediţie în premieră „Omul şi timpul” se vede pe 19 mai, de la 22.50.

Transnistria a fost legată de Rusia încă din 1792, imediat după terminarea războiului ruso-turc. Tratatul de la Iaşi de atunci confirma creşterea puterii imperiale ruseşti în zona Mării Negre. Din 1944 până în 1991, acest mal al Nistrului a făcut parte din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. În 1990, imediat după ce Republica Moldova declara limba română ca limbă oficială, populaţia rusofonă din Transnistria şi-a creat un stat: Republica Moldovenească Nistreană. Pe 23 februarie 2014, la Kiev, era declarată limba ucraineană ca limbă oficială. Reacţia imediată: independenţa autodeclarată a regiunilor Doneţk şi Lugansk.

În martie 1992, forţele moldoveneşti au încercat să preia controlul asupra Transnistriei. Luptătorii moldoveni au fost respinşi de către ruşii din Transnistria, regrupaţi parţial sub auspiciile Armatei a XIV-a sovietice, care îşi avea cartierul general la Tiraspol. Semnarea încetării focului pe 21 iulie 1992 a pus capăt luptelor, dar nu şi conflictului, care a rămas îngheţat multă vreme. Astăzi, însă, se pare că acest conflict începe să se dezgheţe. Acum, prezenţa militară rusă este estimată la aproximativ două mii de oameni, inclusiv patru sute de militari, pentru menţinerea păcii, în conformitate cu acordul din 1992. Grupul Operativ al Forţelor Ruse din Moldova este o forţă de intimidare, din perspectiva guvernului de la Chişinău. Federaţia Rusă consideră că este necesară acestă supraveghere armată pentru a proteja rezervele de arme, rămase din timpul Războiului Rece.

Aşa-zisa Republică Moldovenească Nistreană a recunoscut anexarea peninsulei Crimeea din 2014 şi, imediat după aceasta, republica separatistă a cerut includerea ei în Federaţia Rusă. Chiar dacă a respins cererea, Kremlinul acordă cantităţi generaoase de gaze Transnistriei, finanţează pensiile ruşilor din zonă, oferă paşapoarte ruseşti populaţiei rusofone din regiune. Prin amplasarea sa geografică, Transnistria este, la fel ca şi regiunile est-ucrainiene Doneţk şi Lugansk, arma geopolitică prin care Rusia împiedică extinderea Uniunii Europene şi NATO în ţările fostei URSS. Joi, 19 mai, de la ora 22.50, Rafael Udrişte şi invitaţii săi la „Omul şi timpul” vorbesc despre istoria unui conflict care încă ne pune în pericol.

La această întâlnire, Rafael Udrişte îi are ca parteneri de dialog pe drd. Andra Martinescu, cercetător la Foreign Policy Center din Londra, prof. dr. Sergiu Musteaţă, istoric, Vlad Cubreacov, preşedintele Asociaţiei „Răsăritul Românesc" din Republica Moldova, av. Antonie Popescu, expert internaţional în domeniul drepturilor omului, prof. Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga" din Tiraspol.

***

Situaţii excepţionale, mai puţin cunoscute, din istoria recentă a ţării noastre, sunt cercetate şi dezvăluite în emisiunea-document a Televiziunii Române „Omul şi timpul”, ce poartă semnătura realizatorilor Ruxandra Ţuchel şi Rafael Udrişte. Producţia ne introduce în intrigile demne de filme hollywoodiene ale politicii româneşti, interne şi internaţionale, din perioada interbelică şi anii comunismului, dar şi imediat după încheierea acestei perioade. Din octombrie 2021, urmărim în fiecare săptămână noi episoade „Omul şi timpul” la TVR 1.