Am aflat și istoria bisericuţei din Ipoteşti a familiei Eminovici, unde odihnesc părinţii lui Mihai Eminescu, dar şi a gărilor din Dragomirna şi Suceava. Rafael Udrişte ne-a purtat prin locuri încărcate de legendă, pe 11 noiembrie, la TVR1. | VIDEO

Călătoria feroviară prin România a ajuns în nordul ţării, la Botoșani. Construcția gării de aici a început în 1867, odată cu tronsonul de cale ferată Vereşti - Botoșani. Darea în folosință a gării, dar şi a liniei ferate în 1872 a dus la dezvoltarea comercială, economică şi culturală a orașului Botoșani.

​Povestea ei, dar şi a celor din Ipoteşti, Dragomirna, Suceava, locuri cu rezonanţă în istoria şi cultura românească, ne-a spus-o Rafael Udrişte vineri, 11 noiembrie, de la ora 18.00, la TVR 1, într-o nouă ediţie în premieră a emisiunii „Gări de poveste”.

Gara din Botoșani a fost proiectată de concernul austriac Offenheim, iar proiectul tehnic a fost realizat de inginerul Elie Radu. Inginerul Elie Radu, originar din Botoșani, a contribuit prin toată creația sa inginerească la construirea României moderne. Elie Radu este cel care a construit pe teritoriul României primul sistem de alimentare cu apa potabilă, sute de kilometri de drumuri, lui datorându-i-se şi infrastructura de cale ferată din ţara nostră. Prin această gară au trecut Eminescu, Enescu, Nicolae Iorga. Și tot în această gară și-a petrecut o parte din copilărie scriitorul George Călinescu. Pare ciudat, dar nu într-atât: tatăl lui Călinescu era impiegat la Botoșani, iar locuința sa de serviciu se afla chiar aici, deasupra sălii de așteptare.

După 1990, lucrurile au mers din ce în ce mai rău pentru acest loc. Nici personalități de marcă, nici navetiști şi nici măcar trenuri de marfă nu mai treceau pe aici. Clădirea, monument istoric, a început să se dărâme. Lucrările de reabilitare a acestei gări au început abia în anul 2012 şi au durat doi ani. Din păcate, astăzi, din această gară mai pleacă doar câteva trenuri – spre Dorohoi, Vereşti, Suceava şi București.

***

Pe 15 ianuarie 1850, în târgul Botoşanilor se năştea Mihai Eminescu, cel care avea să devină cel mai important poet din istoria literaturii române. Botoşaniul lui Eminescu era un târg cosmopolit, de negustori înstăriți. Familia Eminovici nu a locuit multă vreme la Botoşani. S-a mutat la Ipoteşti, unde Gheorghe Eminovici cumpărse o moşie, în 1848.

Biserica veche a satului datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Cumpărată de Eminovici odată cu moşia, Biserica purtând hramul Sfinților Arhangheli Mihail şi Gavril nu a fost doar biserica familiei Eminovici, ci biserica întregii comunități din Ipotești. Tot aici, în curtea casei, se găsesc patru morminte ale familiei: mormântul Ralucăi, al lui Gheorghe, părinţii poetului, respectiv mormintele lui Iorgu şi al lui Nicu, doi dintre fraţii lui Mihai Eminescu. Astăzi, pe locul vechii biserici a satului, a fost construită o biserică din cărămidă, cu temelia din piatră.

biserica familiei Eminovici, Ipoteşti (foto eminescuipotesti.ro)

De la Ipotești, în drum spre Dragomirna, ne oprim, alături de Rafael Udrişte, în gara Suceava Nord – un alt monument istoric lăsat în paragină, din păcate. În 1871, atunci când această gară a fost construită, ea se afla pe teritoriul satului Itcani şi era un punct de graniță dintre Imperiul Austro-Ungar şi Regatul României. Gara Itcani, astăzi aproape o ruină, a fost construită după modelul gărilor imperiale, în stil neogotic, așa cum  arătau cam toate gările din zona central-europeană. În anii ’50, în această gară a funcționat un cinematograf.

Dacă gara Itcani, astăzi în Suceava, era punctul de graniță austro-ungar cu Regatul României, gara Burdujeni din Suceava era punctul de frontieră aflat pe teritoriul României. Ridicată pe un teren mlăştinos, după modelul gării din oraşul elvețian Frieburg, construcția a necesitat ample lucrări de drenaj, terasament şi asigurarea unui fundament solid din grinzi mari de stejar. Construirea clădirii a fost terminată în 1898, dar copertina peronului principal și alte instalații auxiliare au fost finalizate abia în 1902. Lângă gară a fost construit, tot atunci, cel mai mare depou de locomotive din zona Moldovei. În jurul gării s-au ridicat locuințe pentru personalul feroviar. Gara CFR Burdujeni Suceava, clădire ce aminteşte de eclectismul francez al vremii, a fost construită din cărămidă roşie, lustruită – cărămidă pe care o regăsim şi pe fațadele clădirii. Compusă din două corpuri laterale cu două niveluri, gara are în mijloc, pe lângă holurile de acces, o frumoasă sală de așteptare în stil baroc, impunătoare ca dimensiune şi arhitectură, ce a servit iniţial ca sală de recepţie şi oficiu de vamă. Peronul acoperit, ca şi întreaga feronerie a clădirii, impresionează prin eleganţă. Până în anul 1918, în Gara CFR Burdujeni Suceava au funcționat atât un oficiu poştal, cât şi unul vamal. Primele reparații capitale ale acestei gări s-au făcut între 1950 - 1961. Atunci au fost introduse încălzirea centrală şi apa potabilă. Abia în 1981 au fost electrificate liniile ferate ale gării Burdujeni din Suceava.

Din 23 octombrie 2022, în fiecare vineri, de la ora 18.00 (cu redifuzare duminica, de la ora 16.30), telespectatatorii pot descoperi la TVR 1 gările de poveste ale României şi pot vedea ţara de la fereastra trenului, de pe peroanele celor mai importante gări naţionale. Seria de filme documentare prezentată de Rafael Udrişte ne aduce cele mai frumoase poveşti, dar se apropie şi de oamenii fiecărei zone, de legendele şi istoria locului.