loader
Foto

Povestea „Albastrului de Voroneț”, la „Rețeaua de Idoli”

„Bine ați venit la Voroneț, mănăstire reprezentativă pentru cultura neamului românesc, o carte vizită din punct de vedere istoric, cultural și spiritual”, sunt cuvintele rostite de maica Gabriela Platon, stareța Mănăstirii Voroneț, pentru a întâmpina oaspeții.

 

Luni, 10 aprilie, de la ora 21:00, Irina Păcurariu a pregătit la TVR 2 o ediție specială „Rețeaua de Idoli”, într-o zi care pentru creștinii ortodocși marchează începutul Săptămânii Patimilor. Invitata Irinei Păcurariu este maica Gabriela Platon, stareța Mănăstirii Voroneț, edificiu de cult supranumit „Capela Sixtină a Estului”.

„Maica Gabriela de la Voroneț este stavroforă, adică purtătoare de cruce pectorală, și este stareță a Mănăstirii Voroneț de un an. Are doctorat în teologie și largi competențe în artă sacră, filosofie, lingvistică. A venit la Voroneț acum 31 de ani, iar mica obște de atunci a reînviat Voronețul după o istorie de peste două secole în care nu mai fusese mănăstire, ci doar biserică de parohie și monument cu regim muzeal. Am purtat cu Maica Gabriela o discuție care dorește să clarifice în ce fel este compatibilă lumea de azi cu spiritul mănăstiresc. Altfel spus, cum putem noi, cei din lume, să înțelegem felul de a fi al monahilor. Răspunsurile sunt date de o persoană care are o vocație monahală profundă, dar pentru care lumea nu este nici dușman, nici câmp de luptă, ci este partener în căutarea celor înalte”, spune Irina Păcurariu.

(w882)

În centrul unui sat situat la poalele Carpaţilor, pe sobrul fond verde al pădurii de brazi, se ridică o biserică simplă cu pereţii exteriori ornaţi în fresce – Mănăstirea Voroneț. Edificiul pare un Evangheliar iluminat larg deschis. Astfel l-au vrut demult pictorii anonimi şi cei care au comandat aceste picturi: pereţii tapisaţi cu fresce trebuiau să figureze ochilor privitorilor învăţătura Scripturii. Şi tot astfel se prezintă ea astăzi vizitatorilor din lumea întreagă emoţionaţi să descopere, în mijlocul unei naturi armonioase, un edificiu încă mai armonios, ridicat de mai bine de 500 de ani de mâini inspirate exprimând credinţa şi lirismul lor în piatră şi culoare, se arată într-o prezentarea mănăstirii.

„De cele mai multe ori, cerul de la Voroneț, indiferent de sezon, este fascinant. Cu nuanțe diferite, așa că și culoare de pe perete se vede diferit. După cum e lumina de afară. Știe că această culoare este preparată dintr-o rocă ce conține cupru, o piatră semiprețioasă numită lazurit. După unii cercetători, pulberea se importa și era destul de scumpă. Când studiam la doua facultate, am găsit o lucrare de licență în care se demonstra că în subsolul românesc, cu bogății râvnite încă din antichitate, s-a găsit și acest filon de rocă albastră. Dovadă că roca de lazurit se găsește și în Muzeul de Geologie de la București”, spune maica stareță Gabriela Platon.

(w882)

Mănăstirea Voroneț, înălţată de Ştefan cel Mare în numai trei luni şi trei săptămâni (între 26 mai şi 14 septembrie 1488), impresionează prin picturile exterioare şi albastrul special al acestora, cunoscut deja în istoria artei drept „Albastru de Voroneţ”. În 1785, Voroneţ se regăsea printre cele 23 de mănăstiri desfiinţate după anexarea părţii de nord a Moldovei la Imperiul Austriac. Abia după 206 ani, în 1991, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât «reînfiinţarea Mănăstirii de la Voroneţ, ca mănăstire de călugăriţe».

Cum a ajuns „Albastru de Voroneț” să fie marcă înregistrată de măicuțe este o poveste mai puțin cunoscută.

„Printre vizitatorii mănăstirii s-au aflat și câțiva specialiști în vopseluri de mașini. Am fost întrebată dacă „Albastru de Voroneț” este marcă înregistrată. Atunci am spus DA iar a doua zi eram în tren spre București pentru a înregistra marca la OSIM. Altfel ne puteam trezi că „Albastru de Voroneț” putea să fie și o marcă de vopsea pentru mașini. Ar fi fost incorect, trebuie să protejăm și să nu ducem în derizoriu valorile acestui concept”, a adăugat maica stareță Gabriela Platon.

(w882)

 
Învățarea limbilor străine în România | VIDEO

Învățarea limbilor străine în România | VIDEO

publicat: joi, 21 noiembrie 2024

În ultimii ani, România s-a distins în cadrul Uniunii Europene printr-o statistică remarcabilă: aproximativ 95% dintre elevii de gimnaziu învață, ...

Ziua Internațională a Profesorilor de Limba Franceză la Cluj-Napoca

Joi, 21 noiembrie, Cluj-Napoca a fost gazda unei sărbători deosebite, marcând Ziua Internațională a Profesorilor de Limba Franceză. În sala ...

100 de ani în 10 ecranizări străine: de la cărți la filme de succes

Un manuscris respins de 12 edituri, dar și piese de teatru recompensate cu Premiul Pulitzer au devenit repere cinematografice și succese ...

 

#TVRedu