Critic şi istoric literar, scriitor şi publicist, profesor şi cercetător în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară "George Călinescu", Paul Cernat a venit la "Mic Dejun cu un Campion", în 5 noiembrie, la ora 10:00, la TVR 2.

"Trăim vremuri frustrante în care totul este luat aproape personal şi ţandăra ne sare aproape din te miri ce. De dorit ar fi să nu ne devorăm unii pe alţii precum personajele lui Urmuz", sunt câteva gânduri dulci-amare aduse de Daniela Zeca Buzura în prim-planul discuţiei din această dimineaţă cu Paul Cernat, unul dintre cei mai prestigioşi istorici şi critici literari ai momentului.

Tânăr, activ, dinamic, citeşte mult, scrie aşişderea, zâmbeşte cu zgârcenie, îşi preţuieşte şi îndrumă cu autoritate studenţii, ştie ce spune şi are şi de ce pentru că este unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători ai Avangardei literare româneşti, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi doctor în Filologie cu cel mai înalt titlu: "Summa cum Laude".

"Toţi mitologizăm fără să vrem. Suntem înconjuraţi de ’semne", spune Paul Cernat. Şi dacă tot a pornit discuţia de la ’semnele’ care ne guvernează, fie că credem, fie că nu, totuşi, un critic literar al noii generaţii născut în aceiaşi zi cu unul dintre cei mai iluştri clasici ai literaturii române cum este Marin Preda parcă spune ceva. Un scriitor clasicizat ca bun naţional pentru că aparţine unui timp în care literatura era privită ca un blazon al statului, "reprezenta o putere pe care se băteau mulţi", apreciază în studiile sale Paul Cernat, făcând o analiză nu doar asupra operei literare ci şi asupra contextului mai larg ce a condus la o aşezare a valorilor. Exista un respect pentru scriitori, asta nu înseamnă că puterea de atunci nu a încercat să-i controleze dar, iată că un creator de talia lui Marin Preda a avut curajul să o înfrunte direct. Ceea ce a contat foarte mult pentru breaslă. Şi acest mare om de cultură nu a fost singur în demersul său.

Prin antiteză, scriitorii de astăzi sunt mai puţin vizibili. Nu mai contează în prim planul societăţii. Elitele nu mai sunt formate din oameni de cultură ci din oameni de afaceri, politicieni, antreprenori.

’’Ceea ce m-a impresionat deosebit a fost reverenţa lui Paul Cernat la adresa unui ilustru profesor recent dispărut: acad. Eugen Simion, critic literar şi preşedinte al Academiei Române. Recunoaşterea meritelor sale ca personalitate intelectuală şi spirituală din partea unui confrate tânăr îmi dă încă speranţa că generaţiile nu sunt rivale ci continuatoare. Că acest cult al confruntării şi rivalităţilor de pe poziţii opozante ireconciliabile – care porneşte din viscerele unei negaţii a construcţiei şi a perpetuării, o gregară gâlceavă cu orice preţ, care inundă şi întunecă acumulările istorice şi identitare - se poate reflecta şi într-o oglindă pozitivă. ’Eugen Simion vine dintr-o altă lume ce a dispărut după ’90. Un om cu o capacitate de construcţie temeinică, disciplinată, meticuloasă. O lecţie a istoriei criticii literare ce se revendică pe linia lui George Călinescu sau Nicolae Manolescu. Eugen Simion ne-a lăsat o imensă moştenire. Noi, nu avem de făcut decât să nu stricăm ce a făcut el’. Am apreciat enorm aceste cuvinte calde, spuse cu simţire şi respect. Subscriu întru totul’’, spune Ileana Ploscaru Panait, producătorul Mic Dejun cu un Campion.

O carte a pandemiei, "care s-a scris aproape singură" este cea dedicată poetului George Bacovia ce se va lansa în această toamnă. Cercetări minuţioase în arhive, în înregistrări radiofonice, în mărturii, manuscrise şi documente relevă un George Bacovia altfel decât imaginea pe care o ştiam din manualele vechi. Interesul pentru poet a crescut în ultimele decenii. Clişeele cu care am fost obişnuiţi - poetul cerurilor de plumb, un melancolic, un revoltat inadaptat, alcoolic şi apatic - au fost sistematic desfiinţate. ’’El este un caz al receptării. Un avangardist recuperat’’. Un scriitor a cărui memorie a fost atent promovată de soţia sa, Agatha. Bacovia a fost contemporan cu cele mai noi preocupări poetice. Câteva, rare şi preţioase înregistrări radiofonice în care Bacovia citea din Bacovia rămân de referinţă pentru cel care a fost ’’prizonierul timpului’’. Tocmai vocea sa liniară, rostirea voit inexpresivă, ne fac atenţi la sonoritatea poemelor pe care le auzim pentru prima oară într-un recitativ al autorului şi sunt cu atât mai interesante.

Misiunea pedagogică a istoricului şi criticului Paul Cernat este cu atât mai pilduitoare cu cât se străduieşte să transmită studenţilor lui că studiul limbii şi literaturii române este esenţial şi că trebuie continuată moştenirea celor de la care a deprins şi el bucuria de a citi, de a descoperi, de se forma ca intelectual şi cetăţean responsabil. Profesorii au datoria de a-i învăţa pe tineri nu doar o materie – oricare ar fie ea – ci să aibă simţ critic, participativ, să fie lideri, să aibă opinii fondate şi spirit combativ. De aceea, poziţia critică asupra noii legi a învăţământului - lansată în dezbatere publică tocmai în timpul vacanţei de vară - în care limba şi literatura română este marginalizată la ’şi altele...’ a coagulat deja vocea multora dintre colegii săi. Concepţia că ’nivelul scăzut duce la o evaluare din ce în ce mai scăzută’ nu poate avea alt deznodământ decât pe acela că de ce mai avem nevoie de educaţie. Un subiect în derulare şi care merită, cu siguranţă o discuţie separată la care Paul Cernat nu va ezita să participe.

"Din momentul în care am publicat un volum, el nu îmi mai aparţine", spune invitatul din această dimineaţă de la ’’Mic Dejun cu un Campion’’ şi îl credem pe cuvânt pentru că în librărie nu am mai găsit niciunul dintre titlurile care îi aparţin.

Alături de Daniela Zeca Buzura, astăzi într-o conversaţie între două cursuri cu studenţii săi despre istoria şi personalităţile de notorietate din literatura română, cercetări finalizate în mai multe titluri de autor dintre care amintim: ’’Avangarda românească și complexul periferiei’’, Editura Cartea Românească, 2007; ’’Contimporanul: istoria unei reviste de avangardă’’, Editura Fundației Culturale Române, 2007; ’’Modernismul retro în romanul interbelic românesc’’, Editura Art, 2009; ’’Un port de la răsărit’’, prefață pentru romanul Europolis de Jean Bart’’, 2010; ’’Existențialismul românesc interbelic’’, Editura Muzeului Literaturii Române, 2013. Nu lipsesc nici colaborările cu alţi scriitori şi traducători finalizate în volume colective de mare interes.

"Am citit pe nerăsuflate articolele sale din Dilema Veche. Vă dau doar câteva titluri edificatoare ce vă vor face, cu siguranţă să accesaţi paginile electronice ale publicaţiei: ’’Baştanul şi starul’’, ’’Societatea fricii’’, ’’Prostituţii culturale de ieri şi azi’’, ’’Forme fără fond sau simulacre’’, ’’Blasfemia şi drepturile artei’’ şi, vă asigur sunt mult mai multe dar mă opresc aici pentru a nu vă răpi plăcerea descoperirii. O ediţie ce merită urmărită pentru că putem cunoaşte un om, un profesor, un cercetător care dincolo de preocupările personale şi profesionale, plămădeşte o generaţie pe care sper că ne vom putea baza în viitorul nu prea îndepărtat", adaugă producătorul emisiunii, Ileana Ploscaru Panait.

***

Emisiunea poate fi urmărită la TVR 2, sâmbătă, 5 noiembrie 2022, de la ora 10:00 (reluare vineri, 11 noiembrie ora 2:45); la TVR Internaţional sâmbătă, 5 noiembrie 2022, de la ora 10:30; la TVR MOLDOVA duminică, 6 noiembrie 2022, ora 8:55 şi la TVR+.

Un articol de Ileana Ploscaru Panait