loader
Foto

„Pastila de artă”: Lucrarea „Misterul”, a lui Frederic Storck, în 1 decembrie, la TVR Cultural. Operele săptămânii

Între 27 noiembrie și 1 decembrie, TVR Cultural le-a adus telespectatorilor picturile „Femeie cu mască” (Mihail Teișanu), „Femeie lucrând în grădină” (Ipolit Strâmbu), „Nud cu fructe” (Cecilia Cușescu-Storck) și sculpturile „Aruncătorul cu piatră” și „Misterul (Frederic Storck).

 

Un text de Ileana Ploscaru Panait, realizatoarea și producătoarea emisiunii „Pastila de artă”

 

Mihail Teișanu (1883-1943) - „Femeie cu mască”, 1919, ulei pe pânză

  • Luni, 27 noiembrie, ora 11:55
  • Operă prezentată de Cosmin Ungureanu, istoric de artă și muzeograf MNAR

Mihail Teișanu a activat la începutul secolului XX. A studiat la Paris, unde a învățat un meșteșug elaborat care avea să-i asigure succesul de piață. „Femeie cu mască” este un tablou care ne prezintă o scenă de genul „frumoasa amoreză”. Prin privilegiul artistului de a pătrunde în alcovul plăcerilor, suntem astăzi și noi părtași la intimitatea elegantă, mirosind a parfum de violete, a acestei frumoase amoreze de la început de secol.

Pictat într-o gamă subtilă de griuri colorate, în care albul și negrul sau efectele grafizante ale dungilor joacă rolul principal, Mihail Teișanu ne-o înfățișează pe tânăra femeie în centrul tabloului.

Cadrul este astfel aranjat de pictor încât să intuim un univers condus de coduri secrete. Ochii misterioși din spatele măștii urmăresc spectacolul propriei expuneri. Farmecul ce plutește ca un abur, acel nu-știu-ce și nu-știu-cum fac din acest tablou o lucrare cu caracter intimist, cu vizibile valențe estetice.

Dincolo de tematica feminină care i-a asigurat mai degrabă succesul de casă, decât notorietatea artistică, el rămâne totuși în istoria artelor românești prin frumoasele ilustrații pe care le-a făcut la poezia „Luceafărul”, de Eminescu, la volumul „După melci”, de Ion Barbu, la „Basmele” imaginate de Regina Maria sau prin picturile în ulei din anii 1910 – 1920, care conturează un artist cu un potențial valoros.

***

Ipolit Strambu (1871 - 1934) - „La lucru în grădină”, 1914, ulei pe pânză

  • Marți, 28 noiembrie, orele 11:55 si 5:50
  • Operă prezentată de Cosmin Ungureanu, istoric de artă și muzeograf MNAR

Ipolit Strâmbu sau Hipolit Strâmbulescu, cum îl mai găsim uneori în documentele epocii, a fost un artist care a făcut legătura, istoric și stilistic, între arta secolelor XIX și XX. S-a instruit la Școala de Arte din București cu G. D. Mirea și, din 1896, la München. De altfel, lecția impresionismului german, grefată pe influența și prestigiul picturii lui Grigorescu, format la școală pariziană, s-au îngemănat în opera lui Strâmbulescu într-un mod pe cât de neașteptat, pe atât de original și avangardist.

În încercarea sa de a surprinde insesizabilul și, pe de altă parte, succesul la public, l-au făcut pe Strâmbulescu să fie prins în capcana studiului pe aceeași temă poate mai mult decât era necesar. Au apărut, în acest fel, o mulțime de replici ale aceleiași teme, care l-au dus spre consumarea filonului emoțional și la o oarecare demonetizare a propriei picturi.

Dintr-o astfel de serie face parte și tabloul „Femeie lucrând în grădină”, din colecția Galeriei Naționale de la București, care impresionează prin picturalitatea și expresia solară a stării pe care o degajă.

***

Frederic Storck (1872 – 1942) - „Aruncătorul cu piatră’’, bronz

  • Miercuri, 29 noiembrie, ora 11:55
  • Operă prezentată de Ileana Ploscaru Panait, artist plastic și realizatoare TV

Frederic Storck s-a născut în 1878 într-o familie care a rămas celebră în arta plastică sub numele de „dinastia Storck”. Își desăvârșește studiile la Academia de Arte din München, unde execută lucrarea „Aruncătorul cu piatră”, un nud bărbătesc atletic, recompensat de juriul Expoziției de la Glaspalast.

La o privire mai atentă, se poate observa o oarecare stângăcie datorită căreia poziționarea mâinii acoperă aproape în întregime fața tânărului atlet. Nu știm dacă sculptorul a vrut să întruchipeze un ideal de frumusețe, dar este cert că și-a dorit să exprime cu cât mai mare exactitate anatomia și echilibrul mișcării.

În nudurile realizate de el, trupurile simbolizează efectul unui sentiment puternic ce domină personajul. Artistul este interesat de raportul dintre trăsături și puterea lor expresivă, de temperament, de mișcare. Lucrarea impresionează nu atât prin retorică, cât prin precizia și delicatețea detaliilor, prin raportul armonios dintre formă și conținut, și între conținut și materialul în care a fost exprimat.

Cu unele excepții, nudul bărbătesc nu este unul din subiectele sale favorite, artistul este mult mai preocupat de corpul feminin.Desenează deseori nuduri masculine, fără a finaliza însă acele compoziții și schițe în opere finite, așa încât „Aruncătorul cu piatră”, o lucrare timpurie din creația sa, este cu atât mai valoroasă, pentru că este una printre puținele realizate de artist cu această tematică.

Istoricul de artă Gheorghe Oprescu îl portretiza astfel: „În sculptură, el este unul dintre artiștii cei mai multilaterali și mai reprezentativi. Activitatea sa se întinde pe o lungă perioadă, opera sa este foarte variată, cu mici excepții, foarte unitară și executată cu o îndemânare, cu o știință, cu o cunoaștere a proprietăților materialului, cu un simt al răspunderii cu adevărat excepționale”.

***

Cecilia Cuţescu Storck (1879 - 1969) - „Nud cu fructe”, 1920, ulei pe pânză

  • Joi, 30 noiembrie, ora 11:55
  • Operă prezentată de Cosmin Ungureanu, istoric de artă și muzeograf MNAR

Cecilia Cuțescu-Storck este una dintre personalitățile cele mai complexe ale artei românești, nu atât de bine cunoscută, dacă ne raportăm la valoarea, bogăția și diversitatea operei sale.

Activitatea sa este prodigioasă: expune cu regularitate în expoziții de grup, atât în țară, cât și în străinătate, organizează expoziții personale, în 1924 și 1928 reprezintă România la Bienala de la Veneția, scrie, onorează comenzi publice, se ocupă de casa – atelier, care este o bijuterie arhitectonică și decorativă. În 1957, ca o recunoaștere a meritelor sale deosebite, i s-a acordat titlul de „Maestru Emerit al artei”.

Pictura Ceciliei Cuțescu–Storck este caracterizată de o expresivă îmbinare a elementelor figurative și a celor decorative. Influențată de arta sfârșitului de secol XIX, dar și noile tendințe artistice, foarte efervescente în arta occidentală din primele decenii ale secolului XX, creația artistei se remarcă, în totalitatea ei, prin construcția extrem de riguroasă, un desen bine conturat, ferm, decis, în care armonia este substratul întregii trame compoziționale și cromatica - de preferință în culori calde. Influența franceză, mai ales a lui Paul Gauguin, este evidentă.Exotismul picturii și vieții acestuia cu siguranță că au captivat-o pe artista din România.

Figurile haitiene sunt înlocuite, însă, în pictura Ceciliei Cutescu – Storck cu nuduri de tinere țigănci. Pictura ei se încarcă întotdeauna de o atmosferă misterioasă și simboluri ascunse, iar „Nudul cu fructe” din Galeria Națională, pictat în 1920, este un exemplu al admirației sale pentru Gauguin și arta simbolistă.

„Voi rămâne, până la sfârșit, o ființă care năzuiește spre culmi, spre construirea edificiului sublim al efortului omenesc, în mijlocul acestui minunat univers”, mărturisea, în memoriile sale Cecilia Cuțescu – Storck.

***

Frederic Storck (1876 - 1942) - „Misterul”, 1925, bronz

  • Vineri, 1 decembrie, ora 11:55
  • Operă prezentată de Cosmin Ungureanu, istoric de artă și muzeograf MNAR

Frederic Storck (1872-1942) este ultimul descendent din familia sculptorilor Storck. A studiat cu Ion Georgescu la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti - unde a revenit, mai târziu, ca profesor -, apoi la München. Urmând tradiția familiei, a executat o serie de portrete remarcabile ale mai multor personalități ale vremii și comenzi de sculpturi cu caracter alegoric, destinate decorării fațadelor diferitelor instituții publice.

Viziunea sa clasicizantă și un simt dezvoltat pentru redarea detaliului relevant l-au făcut un sculptor foarte căutat. Influențat de curentele Art Nouveau și Art Deco, a creat o serie de nuduri din bronz și marmură de o delicatețe deosebită. Acestea ilustrau diferite stări de spirit, în forme concentrate și puternic stilizate, ce dezvăluie inspirația ce leagă armonia formelor, perfecțiunea detaliilor și desăvârșita stăpânire a tehnicii de execuție.

Din această perioadă, 1925, face parte și „Misterul” din Galeria Națională, un bronz de mici dimensiuni destinat parcă spațiului familiar. De altfel, pe lângă un sculptor apreciat, Frederic Storck a fost și un pasionat colecționar, care, împreună cu soția sa, Cecilia Cutescu – Storck, a înființat o casă-atelier, ulterior devenită muzeu, în care operele de pictură și sculptură de acest fel și-au găsit o justă destinație.

 
Stop violenței în școli!

Stop violenței în școli!

publicat: duminică, 16 iunie 2024

Luni, 17 iunie, de la ora 13:00,  revedeți o ediție a emisiunii „Oamenii și legea” despre violența școlară. Invitat: Lavrin Covaci, avocat.

Cultura antică în Egipt: Museion și Serapeum | VIDEO

Cultura antică în Egipt: Museion și Serapeum | VIDEO

publicat: sâmbătă, 15 iunie 2024

Jumătatea lunii iunie nu înseamnă încă vacanță, așadar lecțiile „Teleenciclopediei" sunt o întâlnire potrivită cu istoria, arta ori zoologia. O ...

„Intrare liberă”. Mircea Cărtărescu, despre premiul primit la Dublin: E minunat pentru mica noastră lume literară | VIDEO

Care este importanța premiului literar câştigat recent de scriitorul Mircea Cărtărescu la Dublin? Ce perspective deschide primirea „Dublin ...

 

#TVRedu