Invitatul Danielei Zeca Buzura la "Mic Dejun cu un Campion", în ediţia de sâmbătă, 12 noiembrie, de la ora 10:00, a fost Florin Ghioca - critic de teatru, jurnalist, corespondent de război şi fotograf. | VIDEO
"Tânăr şi totodată matur, determinat, fără încrâncenare, simplu şi direct. Ştie ce vrea şi, mai ales, ce poate. La cei 44 de ani, a lucrat cât mulţi alţii într-o viaţă. Are scopuri precise şi se preocupă să ajungă la ele. Nu se plictiseşte. Iubeşte oamenii. Îi place să stea de vorbă. A văzut multe, a trecut la o mustaţă de moarte şi s-a gândit: ’’Mai am atâtea de făcut şi eu mor ca prostul!’’. Îmi place mult invitatul nostru pentru că mă regăsesc în aura aceasta de modestie calculată, în dorinţa de a activa, de a-şi însemna drumul cu jaloane măsurabile. Fapte, nu vorbe", spune Ileana Ploscaru Panait, producătorul emisiunii.
Deşi este tobă de carte despre noile mijloace de comunicare, despre tehnologie şi reţele, aparatul clasic de fotografiat îl însoţeşte peste tot. Să capteze o clipă irepetabilă. Aşa, bătrâneşte.
"Dacă ar fi să trag linie în momentul de faţă şi să închei socoteala cu lumea asta, n-aş avea regrete’’ – Florin Ghioca. Câteva jaloane, cel mai tânăr jurnalist – a debutat la 13 ani – şi până acum a realizat peste 1.000 de interviuri cu mari personalităţi dar şi cu oameni simpli întâlniţi în peregrinările sale pe mapamod sau în teatrele de război. ’’Regula unui interviu bun este documentarea temeinică, să pui întrebările potrivite, adică, să fii acolo cu invitatul tău. Să ştii despre ce vorbeşte şi să fii prezent cu toate simţurile nu doar cu o listă de întrebări’’.
Este cel mai tânăr corespondent de război, la doar 26 de ani se afla în zona ardentă a Afganistanului, apoi în Fâşia Gaza, în Palestina. A colaborat cu unele dintre cele mai importante instituţii de presă scrisă din România: ’’Adevărul ’’, ’’Naţional ’’, ’’Evenimentul zilei’’, ’’Cotidianul ’’, ’’Academia Caţavencu’’, ’’Jurnalul Naţional’’ şi lista nu este completă pentru că nu ne propunem o trecere în revistă. A fost corespondent în Statele Unite pentru Agenţia Mediafax, pentru Naţional TV, Naţional FM, N24 TV iar din Afganistan pentru ’’Cotidianul’’ şi Realitatea TV.
Transmite informaţii de pe front, fotografiază, realizează interviuri printre gloanţe şi este conştient de preţul imens pe care toate comunităţile, dar mai ales copii îl plătesc pentru ambiţiile aventuriere ale celor care întreţin pârjolul şi moartea. Iar la întoarcere împărtăşeşte generos tinerilor cunoştinţele sale prin iniţierea unor cursuri și seminarii de fotografie de conflict în cadrul Festivalului de Arte Vizuale ce are loc la Vama Veche, dar și în cadrul Școlii de Fotografie ’’Freelancer’’ de la București și Cluj-Napoca. O iniţiativă menită să ofere nu doar nişte abilităţi practice ci să-i trezească pe participanţi din apatia estetică şi să-i facă să înţeleagă prin imagini grave, dramatismul unor astfel de conflicte.
Şi, un fapt deloc de neglijat, expoziţiile organizate de el au şi un alt scop. Prin vânzarea lucrărilor sau participarea la licitaţii şi donaţii se strâng fonduri pentru susţinerea unor campanii umanitare sau pentru salvarea de la dispariţie a animalelor aflate în pericol.
De opt ani este fotograf de spectacole, un domeniu atât de special şi foarte greu de surprins în cadru. De altfel, dragostea pentru teatru a început din copilărie când sora sa l-a introdus în acest univers. Aşa că nu este de mirare că s-a îndreptat spre această facultate. La început spre actorie, ’’... dar îmi lipsea scânteia’’ – spune Florin Ghioca cu obiectivitate. A studiat Teatrologie la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Babeş – Bolyai din Cluj-Napoca. A terminat în 2003.
A rămas în domeniu printr-o nouă preocupare, fotografia artistică şi documentară. Graţie lui rămâne posterităţii o arhivă impresionantă despre spectacole şi actori. Important aspect, pentru că artiştii în general nu prea se pricep să-şi administreze amintirile şi cariera. Dincolo de document, Florin Ghioca surprinde stări, atmosfera unică a unui spectacol, a unui gest definitoriu, a unei expresii corporale sau a unei mimici ce constituie esenţa unei partituri actoriceşti. ’’Mie îmi place să captez expresivitatea actorilor nu doar portretul lor. Urmăresc să-i surprind în plină forţă, în trăirea lor cea mai intensă. Dar, nu toţi sunt încântaţi să se vadă aşa, în ipostaze de felul acesta. Şi acolo este cea mai mare provocare. Vreau ca fotografiile mele să-i convingă. Sunt oameni care nu sunt fotogenici dar prin expresivitatea lor lasă posterităţii o imagine revelatoare’’ – Florin Ghioca.
Se pierde printre actori de la prima lectură a unui text, până la repetiţia finală iar lentila prin care priveşte crează prin instantaneele văzute doar de el, un alt spectacol, surprinzător şi personal. Iar pasiunea sa – transformată în profesie - l-a propulsat acolo unde-i este locul, la Teatrul Naţional din Bucureşti unde, din vara lui 2014 este fotograful oficial al instituţiei. ’’Eu mă apropii afectiv de actori. Ştim cu toţii că lucrăm pentru acelaşi scop. Ei ca actori, eu ca fotograf’’.
Celebrul actor şi regizor Yuri Kordonsky nu numai că l-a încurajat şi admirat dar a şi caracterizat în felul său unic ceea ce îl defineşte cel mai bine pe Florin Ghioca: ’’Florin nu fotografiază cu aparatul ci cu inima’’. ’’Când mă simt doborât, citesc ce mi-a scris Yuri şi mă remontez imediat. Să ştiţi că în teatru este un război mai aprig decât în Afganistan!’’ – spune zâmbind şi, oarecum detaşat, dar deloc neimplicat.
Fotografiază nu doar scena ci şi culisele ei, rugăciunea dinaintea spectacolului – un ritual de o încărcătură aparte -, reverenţa de la final, omul din spatele măştii şi personajul de pe scenă.
Călătoreşte mult iar locurile, oamenii, figurile de copii, animalele ameninţate cu extincţia, soldatul în acţiune, lumina şi întunericul devin poeme vizuale de un impact răvăşitor. ’’Mă pasionează tot ce este uman. Îmi place foarte mult să explorez. Nu pot să merg mereu pe aceiaşi cale. Mă bucură orice lucru nou pe care îl descopăr. Şi nu mă mai satur. Caut mereu, şi mereu’’.
Se simte în vocea sa o linişte şi o măsură calculate. Pare simplu, dar este un echilibru ce vine din altruism, dintr-o viaţă dedicată unor scopuri nobile, dintr-o pasiune şi o dedicare pentru fiecare acţiune pe care o intreprinde. Nu este uşor dar îşi aminteşte senin cum a fugit de acasă ca să urmeze facultatea la Cluj; cum a fost cooptat în spectacole devenind ’ochiul’ din interior; cum l-a provocat în America pe David Lynch în faţa a peste 2.000 de spectatori să-i acorde un interviu de cinci minute ce s-a transformat într-o oră de conversaţie neaşteptată, cum a montat în pandemie ’’Moartea bate la uşă’’, un spectacol după un text de teatru scurt, semnat de Woody Allen, cu Maia Morgenstern şi Mircea Rusu, prezentat în FNT 2020, primul spectacol transmis în variantă 360O; cum este să fii student la 40 de ani la cursurile de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării; ce expoziţii mai pune la cale şi suntem convinşi că viitorul îi va mai oferi încă multe alte căi, pentru că este receptiv, iubeşte ceea ce face, nu se dă în lături de la experimente de tot felul cu condiţia să fie convins de valoarea lor.
Şi, în încheiere, o recomandare de lectură ce vine din partea lui Florin Ghioca: ’’Întâmplări în realitatea imediată’’ de Max Blecher, ’’o carte grea şi dureroasă, nerecomandată depresivilor, dar de o substanţă umană greu de egalat. Merită citită.’’
Un articol de Ileana Ploscaru Panait
***
Emisiunea poate fi urmărită la TVR 2, sâmbătă, 12 noiembrie 2022, de la ora 10:00 (reluare vineri, 18 noiembrie ora 3:05); la TVR Internaţional sâmbătă, 12 noiembrie 2022, de la ora 10:30; la TVR Moldova duminică, 13 noiembrie 2022, ora 8:55 şi la TVR+.
