Rafael Udrişte şi invitatul său, gen. (r) Adriean Pârlog au analizat relaţia Rusiei cu Occidentul după prăbuşirea imperiului sovietic şi transformarea ordinii mondiale postbelice, la „Omul şi timpul”, joi, 20 octombrie, ora 18.00, la TVR 1.  

În timpul Razboiului Rece, Europa era împărţită între două alianţe militare – NATO și Pactul de la Varşovia – şi două uniuni economice – Comunitatea Economică Europeană şi Consiliul de Asistenţă Economică Reciprocă. Atunci când a lansat Perestroika, Mihail Gorbaciov a avut în intenție doar o revitalizare a sistemului sovietic.

Dar a pierdut controlul, ceea ce a permis, pe de o parte, prăbuşirea imperiului sovietic, iar pe de alta, transformarea radicală a ordinii mondiale postbelice. De la acest context începe Rafael Udrişte dialogul cu gen. (r) Adriean Pârlog în noua ediţie „Omul şi timpul”, ce poate fi văzută joi, 20 octombrie, la TVR 1.

Un element cheie al noii ordini internaţionale ce începea să se contureze era reunificarea Germaniei. Gorbaciov s-a opus iniţial integrării Germaniei unite în NATO. El a cerut de mai multe ori în timpul negocierilor ca ea să se alăture Pactului de la Varşovia, o soluţie inacceptabilă pentru Helmut Kohl. În faţa acestei opoziţii, Gorbaciov a sugerat ca Germania să devină neutră, în afara oricărui sistem de alianţă, dar tot el a acceptat argumentul că tocmai această neutralitate îi va permite Berlinului să se reînarmeze, inclusiv nuclear, pentru a-şi putea asigura securitatea. Şi atunci, noul stat german reunificat era mult mai greu de controlat decât o Germanie inclusă într-un sistem de alianţe.

Dincolo de această problemă, Europa mai avea o situaţie neclară: noua structură de securitate. Sovieticii au înaintat două propuneri: prima a fost eliminarea NATO şi a Pactului de la Varşovia şi înlocuirea acestora cu o Organizaţie pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE); a doua a fost ca ţările din blocul estic să rămână neutre din punct de vedere militar, după modelul Finlandei. Niciuna dintre aceste propuneri nu era acceptabilă. În consecinţă, s-a decis o adaptare a arhitecturii de securitate deja existente, inclusiv NATO, la noile realităţi. Dar dacă deciziile luate în anii 1989-1991 pot fi de înţeles, ţinând cont de fluiditatea evenimentelor, din perspectiva timpului ele au avut un efect pervers: Rusia a fost eliminată de facto din instituţiile europene, alimentându-i-se astfel dilema de securitate şi, implicit, discursul despre „umilirea” rusă practicat de actualul regim de la Moscova.

„Controversele acute ale vremurilor pe care le traversăm cu toţii astăzi sunt, pe de-o parte, dacă a existat sau nu o promisiune facută de oficialii occidentali sovieticilor de a nu extinde NATO dincolo de graniţele Germaniei, iar pe de alta, dacă temerile noastre legate de izbucnirea unui conflict nuclear se vor adeveri”, punctează realizatorul şi moderatorul Rafael Udrişte. Urmărim „Omul și timpul” pe 20 octombrie, de la ora 18.00, la TVR 1.

***

Situaţii excepţionale, mai puţin cunoscute, din istoria recentă a ţării noastre, sunt cercetate şi dezvăluite în emisiunea-document a Televiziunii Române „Omul şi timpul”, ce poartă semnătura realizatorilor Ruxandra Ţuchel şi Rafael Udrişte. Producţia ne introduce în intrigile demne de filme hollywoodiene ale politicii româneşti, interne şi internaţionale, din perioada interbelică şi anii comunismului, dar şi imediat după încheierea acestei perioade. Din octombrie 2021, urmărim în fiecare săptămână noi episoade „Omul şi timpul” la TVR 1.