TVR Cultural a redifuzat, în săptămâna 11-18 martie, interviurile Danielei Zeca Buzura cu regretatul dr. Aurel Romila, prof. dr. Adrian Niculescu, regizorul Alexander Hausvater, scriitoarea Magda Cârneci, Margareta a României, Custodele Coroanei, și Principele Radu, înregistrate în cadrul emisiunii „Mic dejun cu un campion”.

Un text de Ileana Ploscaru Panait, producătoarea  „Mic dejun cu un campion”

Prof. univ. dr. Adrian Niculescu – istoric (ediție din 2021)

• Luni, 11 martie, ora 10.00

În 1983, la doar 23 de ani neîmpliniţi, Adrian Niculescu s-a refugiat politic în Franţa, unde a urmat cursurile U.E.R. d´histoire, Université Paris IV – Sorbonne, apoi a obținut o bursă a Institutului Italian pentru Studii Istorice „Benedetto Croce” la Napoli şi, tot în Italia, avea să activeze ca profesor - invitat la Universitatea Catolică din Milano.

În 1987, a urmat cursurile D.E.A. (studii aprofundate – masterat) la Sorbona şi, în 2002, a obţinut doctoratul la Universitatea Paul Valéry - Montpellier III. A fost un militant activ al exilului democratic românesc şi corespondentul oficial în Italia al Departamentului românesc al postului de radio „Europa Liberă” (1984-1996), pe care îl considera „adevărata Românie”.

Din 1985, a fost ales ca reprezentant în Italia al Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, a Federației Internaționale a Drepturilor Omului, delegat în Italia al Asociației pentru Protecția Monumentelor Istorice din România, colaborator constant al presei exilului românesc.

Adrian Niculescu a revenit în ţară în 1989, după un lung exil, şi, de atunci, este o voce prezentă şi implicată în societatea românească.

„Democraţia, prin definiţie, nu cenzurează pe nimeni şi nimic”, explica Adrian Niculescu, invitat la „Mic dejun” în anul 2021.

La iniţiativa sa, în 2003, s-a înființat Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc (INMER), cu statut de secretariat de stat, în cadrul Guvernului României (singurul de acest fel în Europa fostă comunistă). În 2009, INMER s-a unit cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (IICCR), creându-se Institutul Național pentru Investigarea Crimelor Comuniste și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).  În prezent, este conferențiar universitar dr. la Facultatea de Științe Politice, din cadrul Școlii Naționale de Știinţe Politice și Administrative (SNSPA), din București.

****

Dr. Aurel Romila - medic psihiatru (1934-2022) - ediție din 2021

• Marți, 12 martie, ora 10.00

„Mă ghidez după un principiu de aur, din vechea medicină romană: Non nocere! (Să nu faci rău!)’’, spunea profesorul universitar doctor Aurel Romila, cu adevărat un personaj legendar, neobişnuit prin inventivitatea metodelor sale de investigare şi recuperare a pacienţilor cu boli psihice.

În societatea comunistă, în care „omul nou” constituia modelul absolut de rezistenţă psihică şi fizică, înnobilat de idealurile „perfecţiunii comuniste”, cei care capotau sub anatema bolilor mintale erau marginalizaţi fără soluţii de întoarcere la normalitate. Pe de altă parte, cercetările şi activitatea psihologilor şi psihiatrilor din clinici erau folosite ca arme redutabile împotriva tuturor acelora care se opuneau regimului, aruncând asupra lor un stigmat dificil de anulat.

Cu toate acestea, un temerar precum dr. Aurel Romila a îndrăznit: din 1962 până în 2004, a lucrat la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”. Din anii '80, a profesat la Centrul Ambulatoriu de Psihiatrie al Policlinicii Universitare Titan. În egală măsură, a urmat o carieră universitară remarcabilă: a fost profesor şi, ulterior, şeful Catedrei de Psihiatrie la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, unde a predat ghidat permanent de o concepție psihopatologică modernă.

La Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” a pus bazele Pavilionului de Resocializare, inaugurat în 1994, cunoscut astăzi ca Pavilionul 9 al acestei unităţi medicale de elită, unde prof. dr. Aurel Romila a pus în practivă un proiect vizionar de recuperare a pacienţilor cu deficienţe mintale. Prin resocializare, activitate productivă şi recompensă, pacienții care păreau irecuperabili căpătau încredere în sine, independenţă financiară, un anumit grad de decizie, creându-și certitudini într-un univers al haosului emoţional, așa încât resocializarea prin metodele psihoterapice bazate pe educaţia creativă – muzică, teatru, artă plastică – a dat roade foarte bune, deschizând o cale nouă, şi, mai ales, o speranţă pentru bolnavii psihici.

Dr. Romila este autorul a peste 200 de lucrări de specialitate publicate, multe alte tratate şi cărţi. A fost, încă din 1990, președinte - fondator al Asociației Psihiatrilor Liberi din România, reușind să afilieze România la Societatea Internaţională de Psihopatologia Expresiei și de Art-Terapie de la Paris (Spitalul„Sainte-Anne”).

„90% dintre oamenii cu care intru în contact sunt profund nefericiţi. Şi-au pierdut valorile de bine, frumos, adevăr şi dreptate”, spunea dr. Romila, la „Mic dejun”, în anul 2021.

****

Magda Cârneci - scriitoare, istoric de artă (ediție din 2022)

• Miercuri, 13 martie, ora 10.00

Scriitoare şi critic de artă, membră a Grupului pentru Dialog Social, fostă preşedintă a PEN Club România, diplomat, redactor-şef al revistei „Arta”, profesoară şi curator de expoziţii şi evenimente culturale, Magda Cârneci face parte din elita intelectuală autentică a României contemporane.

Unul dintre motivele invitaţiei la „Mic dejun cu un campion”, în anul 2022, a fost şi nominalizarea ei pe lista scurtă la PEN America pentru varianta în limba engleză a volumului de proză „Fem”, apărut pentru prima dată la Editura Cartea Românească, în 2011.

Cariera literară a Magdei Cârneci a început devreme, din studenţie, când a frecventat două cenacluri literare de notorietate din epocă, „Amfiteatru” și „Cenaclul de luni”. A debutat în 1975, în revista „România literară”, iar debutul editorial a avut loc în 1980, cu volumul „Hipermateria”.

De atunci, peste 12 volume de versuri i-au fost editate în ţară şi în străinătate, este prezentă într-un număr semnificativ de publicaţii, antologii şi volume colective, este autoarea a două monografii despre Ion Ţuculescu şi Lucian Grigorescu, scrie eseuri despre arta românească şi traduceri.

Membră a Uniunii Artiştilor Plastici şi a mai multor asociații internaționale de istoria artei și de critică de artă, precum şi a Uniunii Scriitorilor din România, Magda Cârneci este unul dintre membrii fondatori ai Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti (ASPRO) şi a CIRET (Centre international de recherches et etudes transdisciplinaires) din Paris. Pentru toate aceste realizări profesionale, în anul 2000 a primit Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler.

****

Acad. Nicolae Noica - inginer constructor, directorul Bibliotecii Academiei Române (ediție din 2021)

• Joi, 14 martie, 21 iunie, ora 10.00

Academicianul Nicolae Noica, actualul director al Bibliotecii Academiei Române, şi-a luat rolul în serios, depăşind statutul de „loc călduţ al unei poziţii privilegiate” - cum este percepută de regulă o astfel de demnitate publică - şi a deschis larg uşile acestei instituţii de prestigiu, prin cercetarea şi punerea în valoare a arhivelor, descoperirea unor artefacte noi ce nu mai fuseseră cercetate până atunci, un amplu program de digitalizare, precum și editarea revistei „Tezaur”.

„Biblioteca Academiei Române e pentru mine o doua casă”, spunea Nicolae Noica, invitat la „Mic dejun” în 2021.

Pe lângă activitatea de bază de inginer constructor, din 1972, a început să predea la Facultatea de Construcții Civile și Industriale - Catedra de Statistica Construcțiilor, unde a fost profesor până în 1990. Din 1983 este membru al Comitetului Român de Istoria Științei din cadrul Academiei Române, unde, în 1991 este numit în calitate de vicepreşedinte. După Revoluţie, a lucrat ca inginer - inspector de stat, a fost șeful Inspecției pentru Calitatea Construcțiilor pe Teren şi membru al Comisiei Naționale a Monumentelor membru al Asociației Generale a Inginerilor Români (1990 - 1994), ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului – MLPAT (din decembrie 1996 – până în decembrie 1999), membru în Consiliul Director al Fundației „Academia Civică”.

A publicat peste 70 de articole de specialitate în diverse reviste din domeniu și nu mai puţin de 18 cărţi.

„Nu tineretul este de vină pentru că nu ştie, ci noi, ăştia mai vârstnici, care ştim şi care trebuie să le spunem şi să le arătăm’’, spunea academicianul Nicolae Noica.

****

Alexander Hausvater - regizor (ediție din 2022)

• Vineri, 23 iunie, ora 10.00

„Teatrul nu este informativ şi nu oferă mesaje, ci te poartă de fiecare dată acolo unde ţi-a fost frică”, explica regizorul Alexander Hausvater, invitat la „Mic dejun” în 2022.

Evenimente precum premierele spectacolelor „Au pus cătuşe florilor” şi „La ţigănci”, ce au avut loc în anii ’90 pe scena Teatrului Odeon şi au adus un alt suflu pe scena românească, până la primirea ca membru în Uniunea Scriitorilor din România, prilejuită de apariţia mai multor volume de proză şi memorii, în 2021, probează invitaţia adresată lui Alexander Hausvater la „Mic dejun”.

Alexandru Hausvater este un creator de teatru şi de şcoală dramatică, un profesor respectat şi un scriitor de succes, căruia i-au fost editate, în ultimul timp, mai multe volume de proză ce s-au bucurat de multă apreciere.

„De fapt, cred că îngerii mi-au strecurat printre gene mici seminţe ale poveştii, că tot încercam să mă frec la ochi şi nu ştiam de ce”, mărturisea cu umor regizorul de calibru internaţional, scenograf, regizor de operă şi scriitor.

A plecat din România, împreună cu întreaga familie, când era copil și s-a întors după 40 de ani, într-o ţară în care totul trebuia luat de la început. A montat mai multe spectacole ce au declanşat o furtună de contradicţii şi animozităţi, dar care au stârnit şi curiozitate şi entuziasm. Un regizor venit de peste mări şi ţări, dar care a păstrat legătura şi cu România şi care crea un limbaj novator ce impunea actorilor ca individualitate şi ca trupă în ansamblu, un experiment greu de digerat în anii ’90.

„Teatrul nu poate fi decât o ocupaţie integrată. Integrată în ce? Nu numai în cultură, ci și în societate, în politică’’, explica el.

A predat în Statele Unite, în Canada, în Rusia, a condus festivaluri prestigioase, a fondat teatre şi trupe de actori, a iniţiat cursuri şi masterclass-uri și ateliere, a pus în scenă peste 160 de montări - un palmares redutabil asupra căruia nimeni nu poate avea dubii privind valoarea şi aportul său la fenomenul teatral internaţional.

În 2015, Senatul UNITER i-a acordat premiul pentru întreaga activitate artistică, iar la acea festivitate exclusivistă Alexander Hausvater a fost de o dureroasă obiectivitate: „Teatrul românesc cam tuşeşte şi e bolnav”. Au trecut şase ani de la discursul acela şi convingerea rămâne aceeași - că teatrul, dar nu numai el, arta, în general, trebuie să amelioreze umanitatea.

****

Maiestatea Sa, Margareta, Custodele Coroanei Române şi Alteţa Sa Regală, Principele Radu (ediție din 2021)

• Duminică, 18 martie, ora 10.00

Celebrarea nunţii de argint a Maiestăţii Sale, Margareta, custodele Coroanei României, cu Alteţa Sa Regală, principele Radu, şi împlinirea a 100 de ani de la naşterea Regele Mihai I al României, în octombrie 2021, au fost argumente puternice pentru invitaţia de care s-a bucurat echipa „Mic dejun” la Palatul Elisabeta, într-unul dintre saloanele de primire, faţă în faţă cu unul dintre cele mai iubite cupluri regale ale Europei.

Povestea de dragoste care dăinuie şi astăzi la fel de puternică, semnificaţia revenirii în România, istoria familiei – de cele mai multe ori neştiută, de multe ori răstălmăcită, împlinirile şi dezamăgirile, proiectele culturale şi sociale pe care le patronează în continuitatea a ceea ce a însemnat regalitatea la noi până în 1947, reprezentarea ţării în momente şi întâlniri semnificative în plan diplomatic, toate acestea arată rolul şi locul Familei Regale în contemporaneitate.

Toate aceste aspecte grele, complicate şi de rezonanţă sunt expuse cu firesc şi naturaleţe, cu demnitate şi măsură, iar poveştile din spatele primei întâlniri, ale rochiei de mireasă, ale nunţii atât de frumoase, amintirile despre bunici şi familie, viaţa din exil, reşedinţele regale – descrise în câteva cărţi de referinţă apărute la Editura Curtea Veche, semnate chiar de Alteţa Sa Regală, Principele Radu al României – au fost tot atâtea momente de interes şi de plăcută şedere în compania atât de apropiată a cuplului regal.

„Nimic fără Dumnezeu!”, obişnuia să spună Maiestatea Sa, Regele Mihai I. Un rege al momentelor esenţiale din istoria României, un rege al aşteptării şi al răbdării demne şi cu iubire de ţară. Această imensă iubire i-a fost întoarsă de toţi aceia care l-au cunoscut, dar și de către cei care nu l-au întâlnit niciodată, care l-au iubit fără să ştie şi care au resimţit dispariţia sa ca pe o ruptură dureroasă şi irecuperabilă. Lecţia sa de viaţă a fost însuşită de cei apropiaţi, care îi duc mai departe, cu onoare, exemplul.