Binecunoscută pentru reţinerea cu care acordă interviuri, întâlnirea cu invitata Danielei Zeca Buzura de sâmbătă, 18 decembrie, ora 10:00, la „Mic Dejun cu un Campion”, după o lungă absenţă, a fost cu adevărat un privilegiu.

Edițiile emisiunii sunt disponibile online pe TVR+.

În luna martie a anului 2018, când l-am avut invitat la „Mic Dejun cu un Campion” pe Victor Rebengiuc, m-a emoţionat o mărturisire ce n-aveam s-o uit. Cum a întâlnit-o, în 1964, pe platourile de filmare de la „Pădurea spânzuraţilor”, pe Mariana Mihuţ, o tânără şi promiţătoare absolventă de teatru:

„Am zărit o fată atât de frumoasă şi, aveam să aflu, atât de talentată, încât m-am îndrăgostit iremediabil”. S-au căsătorit repede, în 1965. Şi aşa începea povestea de viaţă a unuia dintre cele mai longevive cupluri de artişti.

La finalul întâlnirii noastre de atunci am smuls promisiunea lui Victor Rebengiuc că va intermedia invitaţia ca Mariana Mihuţ să ne onoreze la o viitoare ediţie a emisiunii „Mic Dejun”.

Din păcate, din motive personale, Mariana Mihuţ s-a retras pentru o vreme din viaţa publică, dar, cum o promisiune se onorează, abia anul acesta, la începutul lunii noiembrie am putut fi împreună la Grădina Cărtureşti - Verona, într-o zi nu prea friguroasă pentru înregistrarea ediţiei pe care am rânduit-o să fie cadoul de Crăciun pentru publicul ce ne urmăreşte de peste şapte ani. Iar gândul nostru bun despre acest moment al anului s-a împlinit pentru că Mariana Mihuţ mărturiseşte cu vădită emoţie:

„Da, mi-a plăcut şi îmi place Crăciunul pentru lumina, speranţa şi bucuria pe care le revarsă asupra lumii. Întotdeauna îmi fac rugăciunea de seară. De altfel, eu am fost botezată în ziua de Sf. Nicolae, într-o iarnă cu nămeţi cât casa...”.

Binecunoscută pentru reţinerea cu care acordă interviuri, întâlnirea cu invitata Danielei Zeca Buzura de sâmbătă, 18 decembrie, ora 10:00, la „Mic Dejun”, după o lungă absenţă, este cu adevărat un privilegiu. Ne-am bucurat că a putut veni alături de noi, pentru că starea de sănătate şi programul repetiţiilor şi spectacolelor i-au permis acest scurt răgaz. Astăzi, în dialog cu Daniela Zeca Buzura, intrăm în universul vieţii sale de familie şi de creaţie cu discreţie şi măsură, într-o confesiune emoţionantă.

„Întotdeauna pe primul plan a fost profesia”, mărturiseşte minunata şi preţuita actriţă Mariana Mihuţ. Am admirat-o mulţi ani în spectacole de teatru şi televiziune, în filme memorabile, în recitaluri de poezie. Memoria Televiziunii Române tezaurizează momente unice în care a jucat în distribuţii de notorietate. La TVR3, în cadrul emisiunii „Poesis” aţi putut-o urmări de curând recitând, spre exemplu, „Sonetele” lui Shakespeare într-o montare regizorală de excepţie sau în faimoasa „Scrisoare pierdută”, regizată de Liviu Ciulei, unde juca alături de soţul său, Victor Rebengiuc.

Colegi pe scenă şi parteneri în viaţa civilă, cei doi nu s-au înfruntat niciodată. Amândoi, prezenţi în platoul emisiunii, la patru ani distanţă, şi-au mărturisit dragostea, preţuirea, admiraţia pentru performaţa celuilalt şi a lor împreună, bucuria dăruirii şi a echilibrului în cuplu, satisfacţiile profesionale şi personale ce le-au definit cu adevărat, existenţa. „Am avut parte de dragoste toată viaţa mea chiar şi în clipe de cumpănă sau, mai ales în momente dificile. Dragostea e benefică, vindecă, înnobilează. Victor e un soţ minunat, un tată şi un bunic grijuliu’’.

Iar momentul artistic cu care am vrut să ilustrăm atât de bine această simbioză creatoare este un decupaj din emisiunea „Antologia umorului românesc”, din 1995, în care Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc interpretau fabula „Corbul şi vulpea”, de Gheorghe Asachi.

Montările unor spectacole de referinţă sau a unor pelicule ce rămân în istoria cinematografiei de la noi în care Mariana Mihuţ a evoluat sub îndrumarea unor regizori de primă mână precum Liviu Ciulei sau Lucian Pintilie - ca să-i numim doar pe aceştia - înseamnă o adevărată şcoală de teatru sau film. Nu s-a risipit în proiecte conjuncturale. A încercat întotdeauna să evite ce era de evitat. Poate nu i-a reuşit întotdeauna dar, prezenţa ei în distribuţie cu siguranţă face diferenţa între un spectacol de succes sau o reprezentaţie oarecare. Cu un deosebit spirit autocritic, ea şi-a construit cariera cu răbdare, perseverenţă şi performanţă.

„Cel mai important lucru pe care l-am aflat de la această actriţă e că orice, pe scenă sau în viaţă se face cu dragoste. Cu dragoste pentru oameni, cu dragoste pentru artă, cu dragoste pentru familie”, scria regizoul Yuri Kordonsky despre Mariana Mihuţ.

De sărbătoarea luminată a acestui Crăciun ne aflăm sub zodia unor femei puternice. De aceea vă propunem în rubrica de artă plastică, o la fel de importantă artistă, Geta Brătescu (1926 – 2018) care a fost şi eseistă, scriitoare şi director artistic al prestigioasei reviste Secolul XX/Secolul XXI.

„Atelierul sunt eu!”, spunea Geta Brătescu, una dintre cele mai originale şi interesante artiste vizuale din plastica românească contemporană. Discursul ei artistic a acoperit preţ de mai bine de cinci decenii o varietate de mijloace de expresie de la desen şi gravură, la video-art, fotografie şi colaj, desene animate, film, performance şi artă decorativă, ilustraţie de carte şi carte – obiect, de la concept editorial, la eseu şi proză.

Prezenţa ei era – pentru a dispărut dintre noi în 2018 – una aşteptată, un adevărat eveniment. De fiecare dată surprindea prin inovaţia ideii, a varietăţii uluitoare de exprimare. Fiecare expoziţie era o lucrare în sine, ghidată printr-un scenariu şi o regie ale expunerii ce ilustrau o temă, o lucrare de mari proporţii. Afiliaţiile sunt necesare dar, ea râmâne o personalitate singulară prin tot ce a lucrat şi expus mai bine de jumătate de secol, nu numai în România ci şi peste hotare, bucurându-se de o binemeritată recunoaştere, lucrări semnate de ea figurând astăzi în muzee şi galerii de prestigiu.

O prezenţă discretă şi puternică, în acelaşi timp, care, poate chiar fără să vrea a influenţat generaţii de artişti, un model şi un mentor pentru multe alte nume de femei-artist care au astăzi un loc bine definit în plastica românească.

La cei peste 90 de ani, Geta Brătescu sfida limitele, urmărind zilnic acelaşi program drastic de lucru cu o disciplină îndărătnică ce a caracterizat-o întreaga viaţă.„Niciodată nu am lucrat ca să răspund unei mode”, spunea Geta Brătescu - una dintre puţinele personalităţi culturale din România sărbătorite pe pagină a Google. Este povestea unei artiste care a scăpat din comunism prin muncă și pasiune.

Recomandarea de lectură: Şi pentru că ne aflăm într-o companie eminamente feminină, la recomandările noastre de lectură se înscriu două selecţii notabile: un audiobook ’’A cup of tea’’ – povestiri de Katherine Mansfield, în traducerea Antoanetei Ralian, apărut la Editura Humanitas Multimedia ce poartă în lectură vocea de o inconfundabilă expresivitate a Marianei Mihuţ dar şi un volum rezonat şi extins despre aceiaşi invitată de onoare care ne-a făcut astăzi surpriza de a fi alături de noi şi de Dumneavoastră în ediţia specială ce precede luminoasele Sărbători ale bucuriei Naşterii Domnului. Aşadar, „Cu şi despre Mariana Mihuţ”, semnat de Mircea Morariu ce cuprinde o serie de dialoguri avută cu Mariana Mihuţ în 2011, adunate într-un volum publicat cu sprijinul UNITER şi al Teatrului ’’Bulandra’’.

Spicuim câteva dintre gândurile autorului: ’’…am încercat să reconstituim împreună mai cu seamă evoluţia unei cariere de excepţie, cu un impact major asupra teatrului românesc din ultimii mai bine de 45 de ani. (…) Am completat dilogurile prin comentarii proprii ce încearcă să evidenţieze, cu un plus de pregnanţă, impactul avut asupra publicului românesc, spectacolele şi filmele în care a jucat Mariana Mihuţ. (…) …niciodată nu a adoptat tactica autoamăgirii, a respins egolatria şi autoadmiraţia. Severă şi riguroasă în primul rând cu sine, neacceptând să joace orice, şi neadmiţând să se joace oricum, refuzând compromisul şi lucrul de mântuială, protagonista acestei cărţi ne învaţă pe toţi, cu fermitate şi modestie, prin exemplul propriu, lecţia respectului de sine, a respectului faţă de public şi a respectului faţă de arta teatrului’’.

Ne bucurăm că personalitatea şi statura sa artistică incită în continuare nu numai interesul publicului ci şi pe cel al colegilor din presă. Mariana Mihuţ merită să fie mereu în prim plan, un exemplu ca om, artist şi profesionist al scenei. Toate faţetele personalităţii sale sunt imposibil de relevat în doar 50 de minute de emisie, aşa încât ficare emisiune, spectacol, film sau înregistrare cu marii noştri artişti sunt la fel de valoroase şi de necesare.

Un articol de Ileana Ploscaru Panait

Difuzare TVR2: sâmbătă, 18 decembrie 2021, ora 10:00

Reluare TVR2: luni, 20 decembrie 2021, ora 8:00

Difuzare TVR3: duminică, 19 decembrie 2021, ora 7:55

Difuzare TVRi: sâmbătă, 25 decembrie 2021, ora 8:00

Difuzare TVRM: sâmbătă, 25 decembrie 2021, ora 7:00