Sămbătă, 4 decembrie, de la ora 8.00, la TVR Internațional și TVR MOLDOVA, Daniela Zeca Buzura vă invită la o nouă ediție "Mic dejun cu un campion".
Invitatul Danielei Zeca Buzura este prof. univ. Dr. Aurel Romila, medic psihiatru, președinte - fondator al Asociației Psihiatrilor Liberi din România, profesor şi şeful Catedrei de Psihiatrie la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila’’ şi la Facultatea de Psihologie a Universităţii Ecologice din Bucureşti.
„Mă ghidez după un principiu de aur, din vechea medicină romană: Non nocere! (Să nu faci rău!)’’, mărturiseşte profesorul universitar doctor Aurel Romila.
Invitatul de astăzi de la Mic Dejun cu un Campion este cu adevărat un personaj legendar, neobişnuit prin inventivitatea metodelor sale de investigare şi recuperare a pacienţilor cu boli psihice. Într-o societate ideală, în care omul nou constituia modelul absolut de rezistenţă psihică şi fizică, înnobilat de idealurile perfecţiunii comuniste, cei care capotau sub anatema bolilor mintale erau marginalizaţi fără soluţii de întoarcere la normalitate. Nicio clipă nu se luau în calcul factorii de presiune de tot felul sau o anomalie ce ar fi indus unor astfel de pacienţi prezumţia de scăpare dintr-o soartă predestinată.
Pe de altă parte, cercetările şi activitatea psihologilor şi psihiatrilor din clinici erau folosite ca arme redutabile împotriva tuturor acelora care se opuneau regimului, aruncând asupra lor un stigmat dificil de anulat. Iar în acest context chiar facultăţile ce pregăteau specialiştii în aceste domenii se aflau permanent sub lupa mărită a Securităţii.
Cu toate acestea, un temerar precum Dr. Aurel Romilă a îndrăznit. Din 1962 până în 2004 a lucrat la Spitalul Clinic de Psihiatrie ’’Prof. Dr. Alexandru Obregia’’. Din anii '80 a profesat la Centrul Ambulatoriu de Psihiatrie al Policlinicii Universitare Titan. În egală măsură a urmat o carieră universitară remarcabilă: a fost profesor şi, ulterior, şeful Catedrei de Psihiatrie la Universitatea de Medicină şi Farmacie ’’Carol Davila’’ unde a predat ghidat permanent de o concepție psihopatologică modernă, sistematică, bazată pe o ideație clară și distinctă sub influența lui Descartes și Henri Ey. În prezent este conducător de Doctorat în cadrul aceleiaşi specializări universitare la UMF şi predă la Facultatea de Psihologie a Universităţii Ecologice din Bucureşti.
În 1982 a fost unul dintre intelectualii anchetaţi de Securitate pentru Mişcarea Transcedentală, considerată de regimul lui Nicolae Ceauşescu ca un pericol la adresa ordinii instaurate în România. Grupul de adepţi al acestei tehnici de meditaţie trancedentală – o terapie uzuală în spiritualitatea orientală – promova o modalitate simplă, naturală, antistres care, practicată consecvent de două ori pe zi, câte 15 – 20 de minute, avea rezultate benefice pentru liniştea şi concentrarea de sine. Represaliile nu au fost uşoare iar Dr. Aurel Romilă s-a confruntat permanent cu vigilenţa organelor statului.
La Spitalul Clinic de Psihiatrie ’’Prof. Dr. Alexandru Obregia’’ a pus bazele Pavilionului de Resocializare inaugurat în 1994 şi cunoscut astăzi ca Pavilionul 9 al acestei unităţi medicale de elită. O iniţiativă ce a întâmpinat, cel puţin la debutul ei, o mare rezistenţă. Aici, în cadrul Centrului de Resocializare, prof. dr. Aurel Romila a imaginat şi pus în practică un proiect vizionar de recuperare a pacienţilor cu deficienţe mintale. Resocializarea era privită de foarte mulţi specialişti – nu numai români, ci şi străini – o concepţie originală şi, într-o oarecare măsură, chiar periculoasă în psihiatria contemporană. Frica de necunoscut în acestă abordare îndrăzneaţă a condus spre un scepticism motivat dar, prin efortul Dr. Romila aceste percepţii au fost demontate în timp.
A înfiinţat un număr de 14 ateliere specializate în diverse activități și meserii pentru bolnavii internați. O activitate ce le umplea timpul şi dădea sens şi motivaţie fiecărei zile. Activitatea productivă era dublată de recompensarea financiară. 30% din ceea ce produceau aceşti pacienţi şi putea fi valorificat, le aparţinea. Astfel, încet, cu răbdare şi tact, aceste persoane, care păreau irecuperabile, căpătau încredere de sine, o independenţă financiară, un anumit grad de decizie, construia certitudini într-un univers al haosului emoţional. Aşa încât resocializarea prin metodele psihoterapice bazate pe educaţia creativă – muzică, teatru, artă plastică – a dat roade foarte bune deschizând o cale nouă, şi, mai ales o speranţă pentru bolnavii psihici.
A participat la multe simpozioane şi întâlniri ştiinţifice de nivel naţional şi internaţional. Este autorul a peste 200 de lucrări de specialitate publicate, multe alte tratate şi cărţi dintre care amintim: ’’Psihiatria’’ apărută în 2004, considerată de specialiștii în domeniu ’’cea mai importantă sinteză de psihiatrie făcută vreodată la noi în țară’’, un manual de referinţă în domeniu şi ’’Psihopatologia și psihologia clinică’’, apărută mai recent, în 2018, reeditată şi déjà epuizată din librării sau ’’Expresia psihopatologică în pictură’’, bogat ilustrată şi comentată, publicată în 2019 la editura Trei, rezultatul deceniilor de cercetare asupra terapiei prin artă.
Din 1990, Dr. Aurel Romila este președinte - fondator al Asociației Psihiatrilor Liberi din România iar prin presigiul său şi al şcolii româneşti de profil, a fost primul specialist român care a reuşit să afilieze ţara noastră la Societatea Internaţională de Psihopatologia Expresiei și de Art-Terapie de la Paris (Spitalul ”Sainte-Anne”).
La cei aproape 90 de ani, în urma unei prodigioase activităţi didactice, de cercetare şi de medic, prof. univ. dr. Aurel Romila îşi păstreză obiectivitatea: ’’O societate care nu permite dezvoltarea persoanei e o societate slabă. Când personalitatea nu poate înflori, când e traumatizată, apar bolile psihice şi intervine ratarea. Ratarea e punctul în jurul căruia se învârte totul… Destinele sunt neîmplinite, ratate, curmate prematur, fiindcă deasupra noastră tronează nişte incapabili care ne pun piedici. Suntem condamnaţi la ratare de nişte psihopaţi… Dacă vii şi le vorbeşti oamenilor de norma¬li¬tate, bun simţ, armonie, transcendenţă, spirit, te vor acuza că ai citit prea multe broşuri. Performanţa se măsoară azi doar în putere, bani şi sex. Trăiesc tra-gic această soartă a poporului român’’. (Sursa: suada.ro)
’’90% dintre oamenii cu care intru în contact sunt profund nefericiţi. Şi-au pierdut valorile de bine, frumos, adevăr şi dreptate’’ – spune invitatul de astăzi de la Mic Dejun cu un Campion. Sunt cuvinte rostite tăios, cu duritate şi înţelegere ce trebuie să ne pună pe gânduri. Alături de Daniela Zeca Buzura, prof. Romilă aduce un pic de lumină în hăţişul relaţiilor interumane, într-un dialog cu cărţile (autorului) pe masă.
Portret de artist: Viorel Mărginean – pictor, membru de onoare al Academiei Române, fost ministru al culturii, director al Muzeului Naţional de Artă al României, preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici, membru al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere din Paris şi al Academiei Internaţionale de Artă Modernă de la Roma.
’’M-am născut în cantonul pădurarului, între doi munţi printre care curge o vale (…). Probabil că stând pe aceste înălţimi m-am învăţat să văd lumea de sus’’ – este o mărturisire ce defineşte nu numai o viaţă de om ci şi întreaga creaţie a lui Viorel Mărginean, cel care, plecat dintr-un sat frumos din Alba avea să ajungă un artist apreciat nu numai în România ci şi în Statele Unite, Franţa, Italia, Marea Britanie unde a studiat sau în multe alte ţări ale lumii unde a expus în galerii şi muzee.
Peisajele locurilor natale l-au însoţit peste tot. Vederile largi, aeriene, din zborul păsărilor fantaste dezvăluind într-o perspectivă ameţitoare grafia dealurilor şi a pădurilor nesfârşite, alternanţa albului şi negrului, cu tuşe mari de culoare incandescentă sunt marca lui Viorel Mărginean.
’’Eu lucrez în acelaşi timp la mai multe tablouri. Aici, în atelier, am lucrări în toate stadiile, la care revin, rând pe rând. Mă gândesc la fiecare, dimineţile, pe drumul către atelier’’. Este spiritul unei hărnicii ţărăneşti, disciplinată şi prolifică, ce îi permite să lucreze indiferent de programul de peste zi şi a cărei răsplată este bucuria de a vedea strângându-se atâtea gânduri puse în culori pe pânze albe ce se umplu repede cu tuşe nervoase sau poetice, de lumi ce doar prin sufletul său pot trece, mereu, ca un memento al locurilor de unde a plecat prin lume.
Este membru de onoare al Academiei Române, a fost ministru al culturii, director al Muzeului Naţional de Artă al României, preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici, iar în semn de înaltă apreciere a fost ales ca membru al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere din Paris şi al Academiei Internaţionale de Artă Modernă de la Roma.
Şi, cu toate aceste condiţionări oficiale ce l-au însoţit întreaga carieră: ’’Lucrez în fiecare zi. Este foarte important să stau în atmosfera atelierului, să nu-mi întrerup firul gândirii, al căutărilor, ce se transformă apoi în tablouri’’ spune Viorel Mărginean la cei 88 de ani pe care îi va împlini în curând.
Recomandarea de lectură: Rezultatul deceniilor de cercetare în spiritul metodei exersate în spital s-a concretizat într-un volum impresionant de aproape 400 de pagini, o carte – eveniment: „Expresia psihopatologică în pictură’’, bogat ilustrată şi comentată, publicată în 2019 la editura Trei, în colecţia Psihologie şi Psihoterapie. Suntem în faţa unei analize complexe şi riguroase, completate de investigaţii şi observaţii clinice ce răspund unor întrebări trecute de multe ori sub tăcere, greu de exprimat sau de acceptat: ’’Psihopatologia îmbracă multe forme - de la cele mai grave, care echivalează cu o dezintegrare aproape completă a personalităţii, la cele mai uşoare, mai acceptabile social, în care suferinţa individului poate trece neobservată de cei din jurul său. În adâncuri există însă mereu un zbucium, ce transpare prin produsele inconştientului - gesturi, cuvinte rostite fără voie, vise, creaţii artistice. Aici intervine, însă, o primă întrebare: sunt acestea din urmă, artă? În ce măsură desenele şi picturile persoanelor atinse de boala psihică pot transmite fiorul şi încântarea pe care privitorul le trăieşte în faţa unui Rembrandt? Care sunt criteriile care despart arta ’adevărată’, recunoscută public, de aceste expresii interioare? Şi, apoi, din perspectiva medicului şi a psihologului, întrebarea vizează valoarea lor diagnostică – cât de mult pot discrimina aceste creaţii între o tulburare şi alta sau cât pot oferi un prognostic al bolii?’’ Cu cele mai bine de 800 de lucrări pe care le prezintă, realizate de peste 250 de pacienţi psihiatrici, cartea de faţă deschide o cale către lumea abisală a bolnavului psihic, permiţându-ne să aruncăm o privire înăuntru şi să căutam un sens dezechilibrului’’. (Sursa: Editura Trei)
Un articol de: Ileana Ploscaru Panait
Difuzare TVR2: sâmbătă, 27 noiembrie 2021, ora 10:00
Reluare TVR2: luni, 29 noiembrie 2021, ora 8:00
Difuzare TVR3: duminică, 28 noiembrie 2021, ora 7:55
Difuzare TVRI: sâmbătă, 4 decembrie 2021, ora 8:00
Difuzare TVRM: sâmbătă, 4 decembrie 2021, ora 7:00
