’’Rostul unui manager de muzeu este acela de a oferi publicului o instituţie vie, nu doar o expunere de obiecte’’, este crezul istoricului Virgil Niţulescu, directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român. | VIDEO  

Invitatul Danielei Zeca Buzura de sâmbătă, 10 decembrie, de la ora 10.00, a vorbit despre cultură şi urma pe care aceasta trebuie s-o lase noilor generații.

’’Ne-am reîntâlnit după mulţi ani. Drumurile ni s-au intersectat profesional deseori ca muzeografi şi organizatori de evenimente culturale. Virgil Niţulescu a fost şi trainer, profesor, a lucrat în Ministerul Culturii la proiecte ce vizau patrimoniul naţional. Aria sa de expertiză s-a lărgit pentru că este omul faptelor. I-a plăcut dintotdeauna să se implice, să arate şi altora, să construiască, să-şi diversifice competenţele. Aşa încât, nu m-am mirat deloc atunci când a ocupat demnitatea de director al unui muzeu emblematic aşa cum este cel al Ţăranului Român. Au fost şi zile bune, şi zile negre la conducerea acestuia dar, ce mi-a plăcut a fost opţiunea sa de a rămâne combativ în orice situaţie. Nu s-a lăsat purtat de ape tulburi şi a restabilit normalitatea în parametrii ei. Aşa încât astăzi, odată cu întâlnirea de la Mic Dejun cu Daniela Zeca Buzura, putem creiona o concluzie asupra anilor ce s-au petrecut nu doar cu instituţia ci şi cu cel ce gestionează destinele acesteia’’, spune Ileana Ploscaru Panait, producătorul emisiunii „Mic Dejun cu un Campion”.

’’Rostul unui manager de muzeu este acela de a oferi publicului o instituţie vie, nu doar o expunere de obiecte’’, afirmă cu toată convingerea Virgil Niţulescu, continuatorul unei serii remarcabile de înaintaşi. De la fondatorul Alexandru Tzigara Samurcaş căruia i se datorează deschiderea din 1906 cu sprijinul nemijlocit al Casei Regale, la perioada după 1989 când, muzeul a fost preluat de Horia Bernea, un artist remarcabil care i-a conferit o identitate deosebită răsplătită în 1996 cu Premiul Muzeul European al Anului (EMYA), fiind, până astăzi, singurul muzeu din România care se bucură de această distincție -, la Acad. Dinu C. Giurescu şi antropologul Vintilă Mihăilescu. Fiecare dintre aceştia au contribuit, fiecare în felul său, la reaşezarea acestei instituţii de marcă printre cele mai reprezentative din România.

Lui Horia Bernea i se datorează reinterpretarea şi identitatea cu care Muzeul Ţăranului Român este astăzi cunoscut. El a lăsat o amprentă artistică inconfundabilă ce trebuie, la rândul ei conservată şi respectată. Muzeul imaginat de el este o operă de artă în sine. Horia Bernea l-a gândit în atelierul său pornind de la obiecte valoroase de o frumuseţe deosebită ce au fost colecţionate de Al. Tzigara Samurcaş. Horia Bernea le-a văzut nu doar istoria şi măiestria execuţiei de către ţărancele românce cât, mai ales încărcătura simbolică şi spirituală fără de care acestea ar fi doar nişte simple exponate etnologice. Şi a ştiut, ca nimeni altul să le creeze un spaţiu, o expunere, o ’citire’ ce a ieşit din norme. Un concept muzeal de o semnificaţie aparte care a uimit lumea, nu doar pe specialişti ci, mai ales pe vizitatorii ce vin de multe ori la Bucureşti pentru a vizita acest muzeu emblematic. Şi, în mod special pentru a păstra întreaga istorie prin care a trecut acestă instituţie, Horia Bernea a fost cel care s-a opus vehement decapării mozaicului monumental de pe faţada clădirii – şi el în sine o operă de artă cu o tematică tributară epocii în care a fost realizat - dar, în faţa lui a amplasat, simbolic , o splendidă biserică din lemn ce recuperează semnificaţia profundă a destinului acestei instituţii.

’’Din 2016 s-a început o amplă campanie de consolidare şi restaurare a clădirii. 2019 a fost unul dintre cei mai grei ani. Restaurarea şi conservarea operelor şi obiectelor constitutive ale unui muzeu nu se poate face de acasă. Şi, cu toate acestea, specialiştii muzeului sunt nişte oameni pasionaţi şi dedicaţi muncii lor. Ei lucrează cu migală, cercetează, conservă şi reastaurează fiecare obiect din patrimoniul muzeului. Colegii mei sunt cu toţii nişte personalităţi, fiecare artist în felul lui, ce au opinii şi firi diferite dar toţi, fără excepţie, lucrează în spiritul şi folosul instituţiei. Muzeografia este o vocaţie. Îi apreciez pe toţi şi pe fiecare în parte pentru munca lor dăruită şi profesionistă. Fiecare se implică şi îşi lasă o amprentă personală asupra expoziţiilor pe care le facem. Aşa încât putem spune că ce facem noi nu este un muzeu. E un eseu’’. – Dr. Virgil Niţulescu

Permanent colecţiile muzeului se îmbogăţesc fie prin achiziţii, fie prin donaţii. Astăzi instituţia este de fapt un centru cultural multiplu care, pe lângă colecţia de bază, laboratoare de restaurare, spaţii de depozitare şi conservare, beneficiază de săli pentru expoziţii temporare deschise artiştilor români pentru a-şi expune opera, un cinematograf şi săli de conferinte, un spaţiu exterior ce conservă piese de arhitectură ţărănească şi pietrărie, o curte interioară generoasă unde, în fiecare an, funcţionează un cinematograf în aer liber şi unde se organizează o multitudine de evenimente şi târgurile sezoniere dedicate meşteşugarilor şi artei populare, un magazin plin de icoane, piese de vestimentaţie autentică sau produse ale artiştilor contemporani şi, aşa cum se obişnuieşte peste tot în Occident, un spaţiu de relaxare şi de luat masa unde, nu o dată au loc diferite reprezentaţii artistice. Acest mare complex este vizitat nu doar de publicul de la noi ci se află înscris în toate ghidurile turistice, acest fapt aducând cu sine o reflectare corectă a culturii şi civilizaţiei româneşti.

Cum va arăta muzeul în viitor? Iată o întrebare la care Dr. Virgil Ştefan Niţulescu a răspuns fără ezitare: ’’Va avea o funcţie inclusivă. Va pune accent mai apăsat pe sustenabilitate, comunitate locală şi mediu’’. Concluziv, simplu, direct. Alături de Daniela Zeca Buzura, în această dimineaţă într-un dialog serios şi totuşi cu mult farmec, aşa cum le stă bine unor interlocutori ce au în comun pasiunea pentru cultură şi urma pe care aceasta trebuie s-o lase celor ce vin în urma lor.

***

Emisiunea poate fi urmărită la TVR 2, sâmbătă, 10 decembrie 2022, de la ora 10:00 (reluare vineri, 16 decembrie ora 2:45); la TVRInternaţional sâmbătă, 10 decembrie 2022, de la ora 10:30; la TVR MOLDOVA duminică, 11 decembrie 2022, ora 8:55, şi online pe TVR+.

Un articol de Ileana Ploscaru Panait