Sâmbătă, de la ora 10.00, la „Mic dejun cu un campion”, cafeaua este „povestită” de Gheorghe Florescu, un maestru al gusturilor depline.

„Un papugiu, de cafegiu”, iată un refren interbelic atât de popular care i se potriveşte perfect invitatului nostru.

Gheorghe Florescu este un personaj notoriu al Bucureştiului, cel care a făcut din servitul şi selecţia cafelei un ritual misterios. Dovadă a unei civilizaţii din timpuri în care cafeaua nu se sorbea pe nerăsuflate dintr-un pahar de plastic la colţ de stradă de la vreun automat. Alături de el avem ocazia să descoperim cafeaua cu caimac sau fără, aromată sau clasică, înnobilată uneori cu gusturi exotice, servită într-o cafenea unde muzica bună se împleteşte cu sfaturile unui cafegiu expert şi risipitor de vorbe. Câte boabe de cafea, tot atâtea poveşti despre oameni celebri sau mai puţin cunoscuţi care i-au trecut pragul. Şi toate s-au adunat într-o carte - „Confesiunile unui cafegiu” - care astăzi se află la a treia reeditare.

Cartea, care numără nu mai puţin de cinci sute de pagini, s-a epuizat repede de pe rafturile librăriilor. A fost vedeta multor târguri de carte şi poate deveni oricând scenariul unui film de succes. Am înţeles chiar că i s-a şi propus o astfel de colaborare. Atât de apreciată a fost lansarea ei, în 2008, încât a primit nominalizarea la Premiile Uniunii Scriitorilor şi ale revistei „Observator Cultural”.

„Ne-am revăzut copilăria prin talentul de povestitor al unui cafegiu celebru.” „O vreme i s-a spus Armenaşu’ din Hristo Botev, 10. Însă, de mai bine de un deceniu, Gheorghe Florescu este, incontestabil, maestrul ceştilor aburind şi al tuturor poveştilor din România, legate de cafea”, spune Daniela Zeca Buzura.

Este un martor al istoriei care se scrie, de cele mai multe ori, acolo, în zona obscură a lucrurilor mărunte, de zi cu zi. Care pot trece neobservate dar, care, adunate laolată şi puse într-un context istoric şi al relaţiilor personale desenează o epocă şi mentalităţi peste care nu putem trece aşa uşor. „O lume-ntr-un ibric”, cum bine puncta scriitorul Dan. C. Mihăilescu la apariţia în 2008, la Editura Humanitas a primei ediţii a cărţii autobiografice.

A învăţat meşteşugul pregătirii cafelei de la Avedis Carabelaian, fost furnizor al Casei Regale şi unul dintre celebrii cafegii armeni care au supravieţuit în Bucureşti la sfârşitul anilor '60. Atât de mult i-au plăcut tânărului ucenic, gustul meşteşugit al cafelei, felul în care se prepara, boabele aromate care-şi împăştiau savoarea ca şi poveştile legate despre ţările lumii de unde proveneau ele, dar şi oamenii care poposeau în prăvălie încât, devine el însuşi cafegiu. 

Cunoaşte oameni fel de fel, de la intelectuali rasaţi, la reprezentanţii sistemului de miliţie, securitate şi partid şi pricepe repede angrenajul care făcea ca acea societate să funcţioneze ca unsă. O complicitate generală din care nu lipseau şantajul, şpaga, frica, păienjenişul relaţiilor, o societate care se baza pe efortul de a supravieţui şi a unei firave umanităţi.

Gheorghe Florescu deţine cafeneaua „Delicatese Florescu” din centrul Bucureştiului. Lucrează la o nouă apariţie editorială, are blog şi pagină de Facebook. Reţetele pentru prepararea cafelei le găsiţi pe YouTube. Călătoreşte prin lume povestind şi preparând cafea bună.

„În noua cafenea la care visez, oameni de spirit ar sta pe îndelete de vorbă la o cafea schwartz sau marghiloman şi ne-ar împărtăşi din înţelepciunea lor,... s-ar putea întruni la o ceşcuţă de cafea Avendis, victime şi torţionari,... marii seniori ai luptei anticomuniste şi-ar aminti de vremurile de altădată... s-ar reuni şefii celor trei mari curente ale democraţiei creştine autohtone... toate astea ar depinde de o ceşcuţă de cafea Avendis, băută cu dragoste...” (sursa: „Confesiunile unui cafegiu”, pagina 489, Editura Humanitas, 2008 / 2017)

***

„Discuţia cu Gheorghe Florescu este o plăcere. Şi are atâtea de spus! Cred că înregistrarea cu dânsul ar dura zile întregi. Ar fi ceva extraordinar, dincolo de talentul său de povestitor, de exactitatea datelor, de parfumul amintirilor. Este o saga a societăţii comuniste, o atmosteră incomparabilă a anilor '60-'70-'80, cu descrieri detaliate ale vechilor cartiere bucureştene, cu istorisiri adevărate şi personaje pitoreşti, multe încă în viaţă. Un parfum al vremurilor trecute pe care doar contemporanii noştri, trecuţi de 40 de ani şi-l mai amintesc. Este deci, cu atât mai important ca aceste memorii să rămână. A venit şi cu un cadou cu care să-şi susţină pledoaria, adică, cu o cafea bună pe care bucătarul de la Café Verona a preparat-o special pentru întreaga echipă şi pentru prietenii noştri de la Cărtureşti. ‘Să vedeţi diferenţa’ – zice domnul Florescu. Aroma, savoarea, pofta de vorbă, buna dispoziţie s-au instalat imediat. Dar mai ales, mirosul… aburul acela parfumat care a făcut pe toată lumea aflată la grădină să adulmece şi să întrebe curioasă: ‘Ce cafea servesc domnii aceia unde se filmează?’’ – Ileana Ploscaru Panait (producătorul emisiunii)

***

„Dorim să le mulţumim încă o dată partenerilor noştri, Librăriile Cărtureşti, unde, săptămână de săptămână, datorită filmărilor pe care le realizăm în Grădina Verona, le dăm peste cap programul de prânz. Şi nu se supără, ba, dimpotrivă, mai dau şi o mână de ajutor pentru a ne servi cu promptitudine o cafea aromată sau cele mai noi reţete de limonade. Un loc cu autentică tradiţie culturală unde oaspeţii emisiunii Mic Dejun se simt atât de bine. Pe lângă prietenul nostru fidel, îi avem alături pe YOKKO, care asigură vestimentaţia moderatorului, şi pe Ana Chiriac Make Up Artist. Le mulţumim pentru sprijin şi apreciere şi sperăm să fim o familie mult timp de aici încolo”, spune Ileana Ploscaru Panait.

Foto: Dănuţ Cristișor, TVR

***

Program de difuzare:

TVR 2: sâmbătă, 12 mai, ora 10:00, luni 14 mai, ora 8:00, vineri, 18 mai, ora 5:00

TVR 3: duminică, 13 mai, ora 9:00

TVR Internaţional: duminică, 13 mai, ora 9:30

TVR MOLDOVA: sâmbătă, 19 mai, ora 8:30