Cum au ajuns cafeaua și tutunul în Țările Române? Cine erau spionii din cafenelele Bucureștiului de altădată? Cât de lungă putea fi o lulea și de ce era cafeaua considerată, în urmă cu aproape două secole, un adevărat „panaceu universal”? Aflăm pe 25 septembrie, de la ora 22.00, la TVR 1, într-o întâlnire cu istoricul și filologul Tudor Dinu.
Vineri seară, Cătălin Ștefănescu ne invită să pornim împreună într-o călătorie fascinantă prin istoria cafelei, tutunului și dulceților. Ediţia „Garantat 100%” din 25 septembrie are ca punct de plecare volumul „Cafea, tutun, dulceți”, semnat de Tudor Dinu, profesor la Universitatea din București și specialist în studii neoelene, bizantine și postbizantine. Ne delectăm la un şerbet cu apă rece vineri, la ora 22.00, la TVR 1.
Discuția dezvăluie povești mai puțin știute despre primele cafenele din Țările Române, locuri în care se asculta muzică, se juca șah, table, cărți sau biliard, dar unde puteau fi întâlniți și spioni care urmăreau „să facă raport la stăpânire despre ce se pune la cale”. Potrivit lui Tudor Dinu, „Bineînţeles, serviciile de informaţii existau şi atunci, făceau şi poliţie politică. Aceste servicii purtau numele de casa privegherii şi îi remunerau generos pe cei care colaborau şi dădeau rapoarte.”
Invitatul lui Cătălin Ștefănescu povestește și despre statutul social pe care îl putea indica o... lulea. Unele ajungeau până la doi metri: „cu cât erai mai înalt în societate, cu atât trebuia să ai o lulea mai lungă”. De asemenea, trebuia să fie cât mai frumos decorată, mai explică el.
Cafeaua venea de la Constantinopol, după un drum care începea în Yemen sau Africa, iar tutunul ajungea, mai târziu, din America, pe filiere comerciale complicate. În jurul cafelei se dezvoltase un adevărat ritual, cu șerbeturi și alte delicatese. Printre poveștile fascinante pe care le ascultăm în ediţia „Garantat 100%” de vineri se numără și cea a „cafelei terapeutice”. În jurul anului 1830, un antreprenor german cerea autorităților din Țara Românească să deschidă o fabrică de cafea terapeutică. „Cafea cu orez, cafea cu ouă, cafea cu smochine, cafea cu zahar candel – sunt bune pentru orice, sunt un panaceu universal”, era încredinţarea acestuia.
Iar istoria tutunului ascunde și episoade surprinzătoare: „Unul din cele mai distrugătoare incendii din istoria Bucureştiului, cel din 1804, a izbucnit de la luleaua unui coşar beat, care s-a apucat să fumeze întins pe o căpiţă...”, mai dezvăluie Tudor Dinu.
De la cafenelele de odinioară la mesele boierești și chiar la ceremoniile domnești, cafeaua și tutunul spun povești despre gusturi, modă, statut social, comerț și putere. Le aflăm alături de Cătălin Ştefănescu vineri, 25 septembrie, de la ora 22.00, la TVR 1.
foto: capturi emisie
