Muzeul Steampunk Transylvania, Depoul de locomotive din Dej, Muzeul Dansului din Sic, dar şi o catedrală ce adăposteşte o operă faimoasă au fost opririle echipei lui Cristi Tabără în ediţia „Exclusiv în România” a săptămânii. Am urmărit-o pe 14 mai, de la ora 17.00, la TVR 1.
Călătoria drumeţilor „Exclusiv în România” a început la Cluj-Napoca. Pe strada Stefan Octavian Iosif, la nr. 4, într-o clădire veche, se află cel mai ciudat şi mai interesant muzeu: Steampunk Transylvania. Un unicat european, adus la viaţă de un personaj la fel de interesant, Istvandi Botond. Vizionarul a gândit până la cele mai mici detalii tot ce se află în muzeu, despre care spune că „este cea mai faină vrăjeală”.
Steampunk Transylvania se întinde pe două etaje și invită vizitatorii într-o altă realitate, unde noul și vechiul se întrepătrund, în timp ce descoperă laboratorul de alchimie, camera de tortură, camera de operații, camera secretă sau mașina timpului. Este un univers fascinant, iar aspectul retro al muzeului, unde stilul victorian se îmbină cu cel gotic, aminteşte de epoca revoluţiei industriale. L-am vizitat şi noi duminică, pe 14 mai, de la 17.00, într-un nou episod „Exclusiv în România”, la TVR 1.
Fascinanta maşinărie a timpului i-a „teleportat” apoi pe Cristi Tabără şi echipa sa la Depoul de locomotive din Dej. Chiar dacă exponatele de aici par mâncate de rugină, ele compun un excepţional muzeu al locomotivelor. Şi aceasta, graţie mecanicului Florin Nan şi a câtorva prieteni, pasionaţi şi ei de tot ceea ce înseamnă maşinăriile de pe calea ferată, care au salvat de la casare şi distrugere câteva exemplare unicat. În lipsa unor investiţii, locomotive care erau cândva faima României se descompun încet. Muzeul deţine câteva unicate mondiale. Piesă de rezistenţă a muzeului este o locomotivă articulată Diesel unicat de 4.400 de cai putere, fabricată în Elveţia, care, în anul 1938, era cea mai puternică din Europa.
În 1994, în acelaşi muzeu a fost adusă şi restaurată locomotiva cu abur 151.002, care face parte dintr-o serie de doar două unităţi, prototipuri, construite de Uzinele Malaxa în anii 1939 şi 1941. Aceste locomotive erau cele mai puternice locomotive cu abur construite în România, având o putere de 2600 CP şi putând remorca peste 3000 de tone.
Cele mai rapide locomotive cu abur din dotarea CFR au fost cele Pacific, achiziţionate începând cu anul 1913 de la J.A. Maffei Munchen. La Dej se află, din 1998, locomotiva 231.050, care avea o viteză maximă de 125 km/h, o performanţă la aceea vreme. Tot la Muzeul de Locomotive de la Dej a garat, în 2013, şi prima locomotivă electrică fabricată pentru Căile Ferate Române, în 1973, într-o uzină din fosta Iugoslavie. Maşinăria are o putere de 3400 kW, poate să ajungă la 120 km/h şi este perfect funcţională.
De la Dej mergem în satul Sic, în căutarea – nu a olandezului zburător, ci a olandezului dansator. Michel van Langeveld a colecţionat 560 de perechi de cizme de dans, peste 50 de viori, 6 contrabasuri, un violoncel vechi de peste 150 de ani, o violă şi multe alte obiecte tradiţionale, din dragoste pentru dansurile sicane. Plus o harmonică. Toate aceste lucruri se găsesc la el acasă, la Muzeul Dansului din Sic, un muzeu unic în România. Michel se declară îndrăgostit total de România, dansurile sicane şi de... palincă.
Puţină lume mai ştie astăzi că oraşul Gherla, cunoscut mai ales pentru celebrul penitenciar, a fost întemeiat de armeni. Vechea denumire era Armenopolis, iar astăzi, Catedrala Armeano-Catolică Sfânta Treime din centrul oraşului adăposteşte o operă faimoasă. Aşa să fie, oare? Cristi Tabără împreună cu preotul catedralei au lămurit misterul: este sau nu este Rubens pictura din Catedrala Armeano-Catolică?
O ediţie „Exclusiv în România” bogată în colecţii inedite ne-au anunţat realizatorii emisiunii de călătorii de la TVR 1 pentru această duminică. Şi, după cele de mai sus, nu putem decât să îi credem pe cuvânt. Pe 14 mai de la ora 17.00, i-am însoţit, aşadar, într-o nouă drumeţie, la TVR 1.
Producători: Cristina Madgearu, Marin Găbudean
