În prima sâmbătă de noiembrie, de la ora 10:00 pe TVR 2 şi TVR HD, v-am dat întâlnire într-o ediţie în care Daniela Zeca Buzura a dialogat cu profesorul, diplomatul, academicianul – sau simplu, Intelectualul Mircea Maliţa.

Ediția este disponibilă online pe TVR+.

Cel al treilea episod al noului sezon de la ’’Mic Dejun cu un Campion’’ vă prilejuieşte o întâlnire cu totul specială cu un ’’om vechi’’, cum s-ar spune. Un personaj vizionar, chiar dacă a ocupat unele dintre cele mai importante poziţii în societatea românească de dinainte de 1989.

Cum ’’omul sfinţeşte locul’’, academicianul Mircea Maliţa, ajuns astăzi la o vârstă venerabilă, ne împărtăşeşte câteva dintre întâmplările care i-au marcat viaţa şi cariera. Şi cum altfel decât într-o conversaţie plăcută, alături de amfitrionul emisiunii, jurnalistul şi scriitorul Daniela Zeca Buzura.

’’A venit însoţit de colegul nostru care ne aduce cu maşina la Cărtureşti. L-a luat pe invitat de acasă, nu de alta, dar nu are maşină şi stă cu chirie. Cu paşi greoi, dar cu ochii sclipitori, Mircea Maliţa ne zâmbeşte larg. Remarc că a venit la costum şi cravată. Deformaţie profesională – îmi zic. După o viaţă petrecută în diplomaţie, costumul devine o a doua piele. Urmărindu-l în timpul filmărilor aveam să aflu că, nu o dată, şi la micul dejun se făceau şi se defăceau marile înţelegeri politice’’ – ne spune Ileana Ploscaru Panait, producătorul emisiunii.

Nu îi place sā se laude cu faptul că, în urmă cu mai bine de trei decenii, prezentarea raportului său în Clubul de la Roma a fost elogiat şi tradus în 8 limbi de circulaţie, nici să îşi aducā aminte că era considerat un Henry Kissinger al Estului. Azi se consideră doar un martor discret şi lucid al tranziţiei româneşti pe perioada căreia, până acum ’’România nu a folosit niciuna dintre şansele mari pe care le-a avut’’.

La 16 ani iubea matematica, la 36 se implica deja în diplomaţie, iar la 66 tot ce-l preocupa mai mult era independenţa României. După o carieră diplomatică remarcabilă, astăzi, academicianul Mircea Maliţa remarcă dureros că după 1989, statul român nu a ştiut să-şi negocieze şansele şi poziţia, cedându-şi suveranitatea. ’’Am ajuns să predăm aproape toate atribuţiile unui stat independent şi suveran. Am exportat trunchiuri întregi din suveranitatea noastră şi din capacitatea noastră de a avea un interes. Interesul naţional nu a fost niciodată programat sau anunţat ca obiectiv al acestei tranziţii’’ (citat din interviul pentru Q Magazine).

A urmat Facultatea de Matematică, avându-i ca profesori pe corifeii ştiinţelor exacte Grigore Moisil, Dan Barbilian, Octav Onicescu, Gheorghe Ţiţeica, dar şi filosofia şi literatura. Îi aprecia pe George Călinescu şi pe etnograful Dimitrie Gusti. A ocupat toate treptele profesorale ale Facultăţii de Matematică din Bucureşti. A fost pe rând, preparator, asistent, lector, conferenţiar şi profesor universitar. La 22 de ani era preşedintele Uniunii Tineretului Muncitoresc şi aşa începea cariera sa politică.

Mircea Maliţa a fost unul dintre reprezentanţii puterii comuniste care depăşeau cu mult încorsetările impuse de ideologie. A ocupat rând pe rând funcţii în structura de partid şi de stat. Diferenţa esenţială a fost că, spre deosebire de tovarăşii săi proletari, Mircea Maliţa este un intelectual rasat, care, dincolo de înregimentarea politică a intuit cu precizie mersul societăţii.

Iată şi o mărturisire care spune multe despre felul în care a trebuit să navigheze fără a face valuri: "Ca diplomat, agreez modelul agitat al lui Titulescu. Cu ani în urmă, ca reprezentant al României, încercam tot timpul să fac o faţă bună la jocul prost al Ceauşeştilor."

Teza sa de doctorat cu titlul ’’Modele matematice pentru negocieri’’, susţinută în 1972, spune totul despre vocaţia şi cariera sa ulterioară.

Între 1950 şi 1956, a fost director al Bibliotecii Academiei Române, apoi consilier al primei Misiuni permanente a României pe lângă ONU (1956 - 1961) şi, pentru un an, director al Direcţiei Culturale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Cariera sa a urmat noi numiri, ca ministru adjunct pe probleme ONU şi al organismelor internaţionale (1962 - 1970), ministru al învăţământului (1970 - 1972), consilier pentru probleme externe şi ministru de stat, membru în consiliile pregătitoare ale conferinţelor mondiale ale ONU pentru populaţie, ştiinţă, tehnologie şi dezvoltare (1974 - 1979).

În perioada 1980 – 1982, a fost ambasador al României în Elveţia şi la ONU apoi, timp de doi ani, între 1982 şi 1984 în Statele Unite ale Americii. Opiniile şi analiza sa nu au convenit cuplului Ceauşescu şi, mai ales, consoartei care-l considera un îmburghezit parvenit. Aşa că Elena Ceauşescu a intervenit decisiv şi, în 1984, a fost rechemat în ţară şi îndepărtat din toate funcţiile publice.

În timpul ministeriatului său la Ministerul Învăţământului, între 1970 – 1972, Mircea Maliţa a fost considerat un vizionar şi un reformator al şcolii de la noi pentru stăruinţa cu care a susţinut rolul învăţării prin experienţă, precum şi pentru faptul că rolul clasei trebuie preluat de laboratoare şi practica specializată. "Aş vrea să desfiintez clasele, şcolile şi chiar sistemul’’ - declara academicianul de astāzi. ’’Sunt pentru un program de învăţare personalizat după scopul fiecăruia, care se poate schimba în timp". Iar efectele au fost vizibile pentru învăţământul de toate gradele.

Ca matematician de formaţie, Mircea Maliţa avea viziunea viitorului. De altfel, congresele de futurologie, de logică, expoziţiile şcolare pe care le încuraja şi care prezentau calculatoare şi maşini diverse destinate informatizării învăţământului au revoluţionat – pentru scurtă vreme, ce-i drept – programele de curs şi concepţia despre educaţie. Într-un interviu din 1972, realizat de Tudor Vornicu, Mircea Maliţa afirma cu tărie că generaţia anului 2000 – şi mai erau treizeci de ani până atunci – va gândi cu ajutorul maşinilor, va dezvolta o inteligenţă mult superioară, va lucra în echipe flexibile şi eficiente, se va ancora în realitate printr-un pragmatism accentuat dar îşi va păstra, în bună măsură, romantismul.

A scris toată viaţa lucrări ştiinţifice şi studii în care matematica se îmbină cu ştiinţele sociale sau cu diplomaţia, ’’Programarea practică’’, ’’Modele matematice în sistemul educaţional’’, ’’Abordări matematice ale relaţiilor matematice’’. Ca profesor invitat a susţinut expuneri şi lecţii la Institutul Universitar de Înalte Studii Internaţionale din Geneva, la Asociaţia austriacă de politică externă, în SUA, Marea Britanie şi în multe alte locuri din lume. Este coordonator de proiecte şi lucrări dintre care amintim doar câteva: ’’Sistemele în ştiinţele sociale’’, ’’Viitorul electronicii şi informaticii’’, ’’Economia mondială. Orizont 2000’’, ’’Enciclopedia statelor lumii’’, ş.a. În 2008 a lansat în colaborare cu Dr. Călin Georgescu un volum despre profesii şi profesionalism cu titlul sugestiv, ’’Reprofesionalizarea României’’. La aproape 90 de ani, profesorul Mircea Maliţa priveşte viitorul cu o responsabilitate alertată.

Ca autor sau co-autor a scris numeroase lucrări şi în domeniul diplomaţiei, dintre care amintim: colaborarea la volumul ’’Pagini din trecutul diplomaţiei româneşti’’ sau ’’Diplomaţia română. O perspectivă istorică’’, ’’Diplomaţia. Şcoli şi instituţii’’. Dintre lucrările recente consemnăm ’’Tablouri din Războiul Rece. Memorii ale unui diplomat român’’, ’’Între război şi pace’’, ’’Jocuri pe scena lumii’’. Prestigiul său este garanţia unor prefeţe bine scrise pentru lucrări semnate de autori precum Mihai Buhoară (2009 - ’’4 decenii în slujba diplomaţiei României’’), Ion Iliescu (2009 - ’’România şi lumea la confluenţa secolelor XX şi XXI’’), Liviu Mihăileanu şi Aurelian Horja, autorii volumului ’’Reglementarea activităţii de lobby. În anticamera influenţei’’. În 2010, în cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, Mircea Maliţa a lansat ’’Cuminţenia pământului’’, un volum de reflecţie asupra utilităţii lecţiilor istoriei în abordarea strategiilor de supravieţuire a unui stat. De altfel, în timpul ministeriatului său, Mircea Maliţa a susţinut studierea istoriei la toate nivelurile de învăţământ, inclusiv în universităţi.

Mircea Maliţa este membru fondator al Centrului European de Cultură din Bucureşti, al Universităţii Mării Negre, membru titular al Academiei Române (din 1991), membru al Academiei mondiale de Arte şi Ştiinţe, al Academiei Internaţionale de Perspectivă Socială, al Federaţiei mondiale pentru studiul viitorului, al ’’Academie Internationale de Lutece’’/Paris, al Academia Internazionale ’’Leonardo da Vinci’’/ Roma, al Centrului de Studii al Organizaţiei internaţionale de la Geneva, al organizaţiei neguvernamentale ’’Clubul de la Bucureşti’’ şi lista poate continua. Este dovada unei vieţi măsurate prin seriozitate, excelenţă profesională implicare şi recunoaştere unanimă.

Mircea Maliţa - scriitorul s-a impus prin volumele de eseuri ’’Sfinxul ’’, ’’Aurul cenuşiu’’, ’’Pietre vii’’, ’’Triade ’’, ’’Idei în mers’’, ’’Fire şi noduri’’, ’’Zidul şi iedera’’, ’’Mintea cea socotitoare’’, dar îşi marcheazā epoca prin memoria sa prodigioasā şi atât de nuanţată din cele 800 de pagini de memorii din volumul "Secolul meu scurt".

’’Secolul meu scurt’’ le dezvăluie cititorilor o lume plină de contradicţii şi nuanţe, de întâlniri care au schimbat lumea, care au poziţionat România într-o conjunctură cât de cât favorabilă. Şi aceasta prin efortul şi iscusinţa câtorva diplomaţi şi oameni de stat care, prin acţiunile lor, au îndreptat multe dintre aberaţiile cuplului care conducea ţara. Nu toţi erau politruci muţi, surzi şi orbi. Mulţi dintre ei au fost intelectuali de marcă, care trebuiau să asculte indicaţiile ’’preţioase’’ ale unor analfabeţi şi ale PCR, dar care, prin acţiunile lor s-au distanţat, atât cât s-a putut, de o politică păguboasă. Au plătit pentru asta. Cu marginalizarea şi cu dizgraţia.

Mircea Maliţa a scris, a călătorit, a conferenţiat, a crezut în ţara sa, în valorile şi locul ei în concertul mondial al naţiunilor. Astăzi, la 89 de ani, călător prin multe lumi şi vremuri, Mircea Maliţa în conversaţie cu Daniela Zeca Buzura ne fac părtaşii unei vieţi trăite din plin.

’’Am privit cu atenţie la coperta cărţii pe care mi-a oferit-o cu autograf. Era ultimul exemplar pe care l-am obţinut cu greu de la Librăriile Cărtureşti. Tirajul se epuizase. ’’Cuminţenia pământului’’ avea pe copertă o lucrare de pictură. Deschid cartea şi, pe manşetă era scrisă o motivaţie a paginilor ce aveau să urmeze. O citesc cu repeziciune sub imboldul ultimei campanii despre Brâncuşi la care lucrasem nu cu mult timp în urmă. Spunea în câteva rânduri ceea ce noi ne străduiserăm să rezumăm mai bine de o săptămână. Într-un chenar negru, ca un ferpar, în caseta tehnică a cărţii figura un nume pe care nu–mi dădeam seama de unde mi-l amintesc. Era fiica sa, plecată dintre noi după o grea suferinţă, pictoriţă, cu care fusesem colegă la Liceul de Arte Plastice ''Nicolae Tonitza''. Mi-o amintesc şi astăzi: înaltă, blondă, cu ochi mari, în uniforma aceea tip sac, cu bentiţă şi matricolă, bând un iaurt cu grisine la magazinul din colţul străzii în pauza de atelier de la ora 10:00. Fără nicio referire la tatăl său, ministrul’’ – Ileana Ploscaru Panait.

***

„Dorim să mulţumim încă o dată partenerilor noştri, Librăriile Cărtureşti, unde, săptămână de săptămână, datorită filmărilor pe care le realizăm în Grădina Verona, le dăm peste cap programul de prânz. Şi nu se supără, ba, dimpotrivă, mai dau şi o mână de ajutor pentru a ne servi cu promptitudine o cafea aromată sau cele mai noi reţete de limonade. Un loc cu autentică tradiţie culturală unde oaspeţii emisiunii Mic Dejun se simt atât de bine”, spune Ileana Ploscaru Panait, producătoarea TVR a emisiunii.

***

Emisiunea este difuzată şi pe TVR HD (sâmbătă, 5 noiembrie, ora 10:00/ în reluare pe duminică, 6 noiembrie, ora 11:00), TVR Internaţional (marţi, 8 noiembrie, ora 10:30 / în reluare vineri, 11 noiembrie, ora 15:00) şi TVR Moldova (sâmbătă, 12 noiembrie, ora 9:00)

***

Emisiunea poate fi urmărită livestream pe TVR+ pe tabletă sau telefon mobil.

Aici puteţi descărca aplicaţiile TVR+ pentru IOS si Android.